Cancelarul german Friedrich Merz a fost în centrul unei reacții tensionate în cadrul congresului Confederației Sindicatelor Germane (DGB) organizat la Berlin. Discursul său privind reformele planificate în sănătate și pensii a fost întâmpinat de membri ai sindicatelor cu huiduieli și râsete, reflectând opoziția puternică față de măsurile anunțate.
Reformele din sănătate și pensii, în centrul controversei
Merz a susținut că modificările propuse nu vor reduce protecția socială, ci sunt necesare pentru a moderniza sistemele esențiale ale țării. Potrivit cancelarului, statul nu poate garanta apărarea totală a cetățenilor și firmelor în fața tuturor provocărilor, iar dezvoltarea economică reprezintă fundamentul prosperității. Totuși, aceste afirmații nu au convins audiența sindicală.
În privința sistemului de sănătate, reformele ce urmează să fie dezbătute în Bundestag prevăd implicarea tuturor actorilor – furnizori de servicii medicale, asigurați, angajatori și case de asigurări. Planul include transformarea spitalelor mici din zonele rurale în centre de îngrijire de bază sau ambulatorii, iar cazurile complexe să fie concentrate în centre mari de excelență.
O parte esențială a reformei o reprezintă schimbarea mecanismului de finanțare, printr-un control mai strict al costurilor, limitând astfel creșterea contribuțiilor de sănătate plătite de angajatori. În plus, se propune introducerea competiției între casele de asigurări de sănătate.
Nemulțumirile privind pensiile și programul de lucru
Pe segmentul pensiilor, Merz a subliniat necesitatea unor reduceri bugetare citând „demografia și matematica” ca motive inevitabile. Anunțul a stârnit vehementă indignare în rândul delegaților, manifestată prin fluiere și huiduieli persistente.
Sindicatele s-au arătat totodată categoric împotriva oricărei majorări a vârstei de pensionare, argumentând că aceasta ar echivala cu o reducere substanțială a drepturilor pentru cei care desfășoară activități fizic solicitante și nu pot munci până la 70 de ani.
Merz a propus, totodată, flexibilizarea programului de muncă prin eliminarea limitelor stricte de opt sau zece ore pe zi în favoarea unor zile de până la 12 ore, cu condiția ca media săptămânală să respecte legea. Sindicatele au criticat această măsură, avertizând că eliminarea barierei zilnice ar putea conduce la exploatare și epuizare profesională, iar decizia asupra flexibilității ar aparține de fapt angajatorilor, nu angajaților. În plus, protecția sănătății la locul de muncă depinde fundamental de respectarea timpului obligatoriu de odihnă zilnică.
Context politic tensionat pentru cancelarul Merz
Discursul a fost considerat un „test crucial” pentru liderul CDU, însă presa germană i-a reproșat lipsa de empatie și tonul rece în expunerea reformelor, ilustrându-l drept un „reformator distant”. Reacțiile nu au venit doar din partea sindicatelor, ci și din partea opoziției, a partenerului de coaliție SPD și unor membri din propriul său partid.
Astfel, viitorul guvernului condus de Merz pare marcat de tensiuni și incertitudini, iar modul în care vor evolua negocierile pe marginea acestor reforme va fi un reper important pentru stabilitatea cabinetului său.
