Tot mai mulți indivizi se confruntă cu diverse tipuri de dependențe, de la fumat și consumul de alcool până la utilizarea excesivă a rețelelor sociale, jocurile de noroc sau mâncatul compulsiv. Deși adesea sunt percepute ca simple vicii, experții subliniază că acestea reprezintă tulburări complexe, influențate de o interacțiune între factori biologici, psihologici și de mediu.
Gabriela Bălan, psiholog specializat în adicții, clarifică diferența dintre un obicei nesănătos și o dependență. Ea explică că un obicei nesănătos este un comportament care afectează negativ sănătatea, în timp ce dependența este o tulburare compulsivă, caracterizată prin continuarea comportamentului în ciuda efectelor negative.
Specialista subliniază că persoanele dependente nu sunt defecte sau greșite, ci au în față probleme pe care încearcă să le gestioneze temporar prin acele comportamente. Printre cele mai frecvente obiceiuri nesănătoase se numără alimentația dezechilibrată, consumul de substanțe (tutun, alcool, droguri), sedentarismul și expunerea exagerată la ecrane.
Bălan menționează vulnerabilitățile personale care sporesc riscul de a dezvolta o dependență, inclusiv istoricul de traumă, tulburări psihice precum ADHD, borderline, PTSD, depresie sau anxietate, impulsivitatea, dificultățile în reglarea emoțiilor și stima de sine scăzută. Ea explică că și componenta biologică, implicată prin centrele cerebrale ale recompensei și plăcerii, joacă un rol important în acest proces.
Impactul geneticii, traumei și mediului în dezvoltarea adicțiilor
În opinia Gabrielei Bălan, factorii genetici contribuie semnificativ la vulnerabilitatea față de dependență. Deși nu există o "genă a dependenței", anumite modificări genetice pot determina persoana să caute soluții rapide pentru provocările emoționale sau existențiale. Cu toate acestea, prezența unor rude dependente nu garantează că persoana va dezvolta la rândul său o dependență, mediul fiind esențial în declanșarea sa.
O descoperire importantă este legătura dintre stresul în primii ani de viață și predispoziția la dependențe la maturitate. Bălan evidențiază corelația dintre experiențele adverse din copilărie și consumul ulterior de nicotină sau droguri. Importante cercetări pe animale susțin aceste observații, prin experimente asupra șoarecilor, demonstrarea efectelor stresului precoce asupra comportamentelor ulterioare.
Psihologul atenționează că discuția despre substanțe și dependențe trebuie să fie un proces continuu, o conversație permanentă, și nu un eveniment singular. O abordare constantă și informată este esențială pentru prevenția și depășirea cu succes a acestor tulburări.
