Art Safari New Museum anunță deschiderea celui de-al doilea sezon din 2026, programat între 18 septembrie și 20 decembrie, la sediul din Amzei 13, București. Printre expozițiile principale se află „Război și pace”, realizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, care abordează relația complexă dintre conflict și liniște în creația artistică autohtonă.
Dragoș Vărșăndan, autorul acestei expoziții, reflectă în cadrul unui interviu acordat Libertatea asupra modului în care războiul a fost redat în arta românească, de la mitologii eroice și romantismul luptei naționale, până la traumele dureroase ale războaielor și discursul propagandei comuniste. În același timp, el subliniază dificultatea de a reda tema păcii în arta vizuală, care rămâne de multe ori o stare fragilă și episodică.
Un eseu vizual despre dualitatea război-păcare
„Rămân fascinant de ciudate și înspăimântătoare ciclurile prin care trece natura umană”, spune Vărșăndan, care și-a construit experiența profesională prin îmbinarea jurnalismului cultural cu munca directă în domeniul artelor și patrimoniului. De-a lungul ultimilor cinci ani, el s-a implicat în numeroase proiecte dedicate artei românești contemporane și patrimoniului cultural, considerând arta ca o cheie esențială pentru înțelegerea istoriei și a evoluției sociale.
Expoziția propune un „eseu vizual” ce detaliază cum violența a fost adesea glorificată în artă, în timp ce pacea, deși idealizată, este reprezentată ca o stare efemeră, fragilă. Referința la celebrul roman „Război și pace” al lui Lev Tolstoi este atât un pretext, cât și o expresie a celor două stări fundamentale care au fost illustrate în istoria artei românești: de la Columna lui Traian și reprezentările romantice ale bătăliilor importante, trecând prin ororile Primului Război Mondial și până la propaganda de tip comunist.
Arta – necesitate publică și memorie vie
Cât despre rolul artei în societatea contemporană din România, Vărșăndan afirmă că aceasta este indispensabilă, considerând accesul la cultură egal de important cu accesul la educație. Arta, în opinia sa, este instrumentul prin care putem forma un spirit critic și putem înțelege mai profund realitatea și istoria unei epoci, dincolo de simpla documentare istorică.
El susține că statul trebuie să trateze cultura ca pe o investiție vitală pentru educație, la fel de obligatorie precum sănătatea sau infrastructura, iar expoziția „Război și pace” confirmă această premisă, oferind o perspectivă asupra memoriei vii a unei societăți prin intermediul artei.
Context actual și inspirație pentru expoziție
Inițiativa acestei expoziții vine într-un moment în care războiul a redevenit prezent și vizibil în viața publică, cu imagini și știri ce țin zilnic actualitatea sub impactul conflictelor din Ucraina, Orientul Mijlociu sau alte părți ale lumii. Pentru România, percepția apropiată a războiului a crescut, aducând în prim-plan necesitatea unei reflecții culturale și istorice asupra războiului și păcii, așa cum este ilustrată în arta națională.
