În secțiile de îngrijiri paliative, numeroși pacienți aflați în ultimele momente ale vieții relatează apariții ciudate, printre care umbre, forme rătăcitoare pe holuri și chiar prezența unor persoane decedate, adesea rude apropiate precum părinții. Aceste experiențe au fost povestite de o asistentă care desfășoară activitate într-un astfel de centru.
Potrivit unei declarații publicate de Medonet, doctorița Marie-Jeanne Jacob, cu peste două decenii de experiență în conducerea secției de îngrijiri paliative a centrului spitalicesc regional CHR Mons-Hainaut, a discutat deschis despre aceste fenomene surprinzătoare. Ea subliniază importanța încrederii și respectului create între personal și pacienți, care permit dezvăluirea acestor impresii și confesiuni în momentele delicate ale morții.
Doctorița a explicat că aproape toți pacienții descriu prezența unei persoane care pare să le aștepte în cameră, uneori chiar oameni decedați, cum ar fi tatăl sau mama. Aceste apariții sunt percepute ca o „suflare”, o prezență ce se mișcă prin secție, dar care nu pot fi ușor definite și sunt încă încadrate în categoria fenomenelor paranormale.
Un detaliu interesant este legat de camera numărul cinci din secția lor, unde pacienții aflați în pragul morții văd frecvent un câine mic, alb. Asistenta susține că în secția respectivă nu există câini, ceea ce face aceste apariții cu atât mai enigmatice. „Pacienții întreabă ce caută câinele în camera lor sau cer să fie îndepărtat”, explică ea, precizând că aceste fenomene sunt independente de identitatea pacientului.
Într-un alt caz, o femeie a descris prezența unui bărbat lângă patul său pe care nu îl vedea nimeni altcineva. Descrierea acestuia corespundea unui pacient anterior decedat în aceeași cameră, deși ele nu s-au întâlnit niciodată. Astfel de relatări sunt frecvente în rândul persoanelor în stare terminală, care adesea menționează prezența altor „vizitatori” invizibili pentru ceilalți.
Doctorița Jacob a exclus posibilitatea ca aceste experiențe să fie halucinații cauzate de demență sau tratamente medicamentoase, explicând că acestea se petrec doar în ultimul moment înainte de deces și sunt repetate de mai mulți pacienți. Fenomenul este pus sub semnul întrebării de explicațiile legate de stări clinice, mai ales când este vorba de experiențe similare, precum apariția câinelui alb.
Astfel, în liniștea spitalelor și a centrelor paliative se manifestă numeroase fenomene neașteptate, care sugerează că sfârșitul vieții poate reprezenta o trecere între lumi, o transformare spirituală, și nu o simplă abandonare a conștiinței.
