Direcția Județeană pentru Protecția Mediului Dolj a publicat, pe 17 aprilie 2026, raportul anual privind calitatea aerului pe anul 2025. Conform documentului, în municipiul Craiova nu au fost depășite limitele legale pentru poluanții monitorizați, însă există o problemă majoră: singura stație de monitorizare a particulelor fine PM2,5 din oraș nu a fost funcțională pe parcursul întregului an.
Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA) din județul Dolj este formată din șase stații fixe, patru amplasate în Craiova, una în Filiași și una în Calafat. Deși această rețea supraveghează mai mulți poluanți – dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2 și NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5) și benzen – lipsa datelor pentru PM2,5 din capitala județului este un neajuns important pentru evaluarea completă a calității aerului.
Raportul nu include însă informații privind metale grele sau hidrocarburi aromatice policiclice, substanțe cu potențial toxic ridicat care afectează sănătatea oamenilor.
Principalele cauze ale poluării aerului în Craiova
Analiza realizată de Direcția de Mediu indică mai multe surse semnificative de poluare:
Traficul auto și feroviar - Acestea generează emisii importante de poluanți și zgomot pe marile artere ale orașului, precum Calea București sau Bulevardele Nicolae Titulescu și Decebal.
Arderile în industrie - Centralele electrice și termice din zonă, inclusiv vechea centrală de la Ișalnița, închisă complet în noiembrie 2025, au contribuit la emisiile de oxizi de sulf, azot, monoxid și dioxid de carbon, precum și la particule și compuși organici volatili. De asemenea, haldele de cenușă de la Ișalnița și Valea Mânăstirii continuă să ridice praf în condiții de vânt puternic.
Procesele industriale și activitățile de producție desfășurate de companii precum Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc sau Ford au generat poluanți și zgomot.
Încălzirea casnică - Arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor pe timpul iernii crește nivelul prafului fin, oxizilor de azot și monoxidului de carbon, mai ales în zonele cu coșuri de fum de joasă înălțime.
Șantierele de construcții și transportul materialelor pulverulente sunt surse suplimentare de praf în aer, atât din cauza lucrărilor în desfășurare, cât și din cauza nerespectării regulilor privind manipularea materialelor.
Surse naturale și accidentale - Impactul terenurilor agricole din jurul orașului, praful saharian sau incendiile accidentale au contribuit temporar la creșterea concentrațiilor de pulberi și oxizi.
Surse necontrolate - Arderea miriștilor și a deșeurilor plastice, precum și zonele cu deșeuri necolectate sunt alte cauze ale poluării locale, generând contaminanți periculoși în atmosferă.
În ciuda unor raportări pozitive legate de respectarea limitelor legale pentru mulți poluanți, absența datelor privind PM2,5 pune sub semnul întrebării o evaluare completă a calității aerului în Craiova.
Imaginea generală a calității aerului în România rămâne îngrijorătoare, țara figurând printre cele mai poluate state din Europa conform raportului IQAir pentru 2025.
