Escrocheriile care implică locuri de muncă false iau amploare, fiind facilitate de tehnologiile moderne de inteligență artificială (AI). Aceste metode înșelătoare sunt tot mai convingătoare, iar victimele – persoane aflate în căutarea unui job – sunt expuse riscului de a pierde bani sau date personale sensibile, relevă o investigație a cotidianului britanic The Guardian.
Metodele folosite de infractori
O jurnalistă din Marea Britanie a povestit cum a fost contactată de un „recrutor” care îi promisese un post ideal într-o echipă editorială americană. Inițial, mesajul apărea personalizat și profesional redactat, iar profilul de LinkedIn al recrutorului părea autentic. În comunicarea primită se făcea referire la expertiza jurnalistei în domenii precum inteligența artificială, cultura digitală și economia gig, aspecte care se potriveau perfect descrierii jobului.
Totuși, oferta suna prea bine pentru a fi adevărată, cu un salariu mult peste așteptări și o descriere a postului care părea generată automat, probabil cu ajutorul unor instrumente AI, precum ChatGPT. Confirmația suspiciunilor a venit atunci când recrutorul a sugerat achiziționarea unui serviciu de optimizare a CV-ului, contra cost, pentru a spori șansele la angajare.
Creșterea escrocheriilor facilitate de AI
Datele oficiale din Marea Britanie indică o creștere semnificativă a fraudelor cu locuri de muncă false: raportările s-au dublat între 2022 și 2024, iar grupuri financiare majore au consemnat creșteri de peste 200% ale acestor cazuri în primele opt luni din 2025. Organizații nonprofit care sprijină victimele atrag atenția că AI a simplificat realizarea acestor escrocherii, permițând infractorilor să opereze de la distanță cu riscuri reduse de a fi descoperiți.
Diverse tipuri de înșelătorii legate de recrutare
Potrivit The Guardian, frauda cu locuri de muncă false se manifestă prin mai multe tipuri de escrocherii. Printre cele mai răspândite se numără „escrocheria cu sarcini”, unde victimele sunt atrase să efectueze activități online simple, contra unor promisiuni de câștig rapid. Inițial, acestea sunt plătite pentru a câștiga încredere, apoi li se solicită bani pentru „taxe” sau „upgrade-uri”, iar uneori sunt induse să participe în activități ilegale, precum spălarea de bani.
O altă formă este escrocheria cu CV-uri, ce vizează candidați mai experimentați. Infractorii se dau drept recrutorii unor companii reale, creează profile false pe rețelele profesionale și propun locuri de muncă false, solicitând diverse plăți pentru servicii fictive sau cheltuieli nejustificate.
Impactul tehnologiei AI asupra fraudei
Experții atrag atenția că inteligența artificială a crescut nivelul de sofisticare al unor astfel de înșelătorii. Potrivit Lisa Webb, specialist în drepturile consumatorilor, accesul extins la AI permite infractorilor să creeze rapid escrocherii mai relevant și convingătoare.
Oleksandra Lietova, responsabilă cu marketingul la o platformă educațională, a observat o creștere a ofertelor de muncă false ce par autentice, unele care includ în mod fraudulos logo-uri ale unor companii precum Google sau Burberry. Totuși, detaliile precum adresele de email suspecte sau link-urile care ascund amenințări informatice trădează adevărata natură a ofertelor.
Semne care indică o ofertă falsă
„Escrocii exploatează dorința oamenilor de a fi apreciați și anxietatea legată de găsirea unui loc de muncă”, explică Keith Rosser, președintele organizației JobsAware. El recomandă prudență și atenție sporită la ofertele care cer plata unor bani în avans sau solicită informații personale sensibile fără o confirmare clară a legitimității angajatorului.
