În ultima perioadă, tot mai mulți infractori recurg la promisiuni false de angajare pentru a păcăli persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cu scopul de a le fura bani sau informații confidențiale. Acest fenomen capătă amploare, iar instrumentele de inteligență artificială (AI) sporesc considerabil capacitatea escrocilor de a convinge victimele, conform unei investigații publicate de cotidianul britanic The Guardian.
Metodele escrocheriilor cu locuri de muncă false
Un exemplu recent descris de o jurnalistă britanică evidențiază modul în care un presupus recrutor a contactat-o cu o ofertă „ideală” pentru o poziție editorială în Statele Unite. Inițial, comunicația prin e-mail părea personalizată și profilul recrutorului pe LinkedIn autentic, făcând oferta credibilă. Mesajul conspira cu atenția jurnalistei asupra inteligenței artificiale, culturii digitale și economiei gig.
Totuși, oferta se dovedea suspectă – salariul propus era neobișnuit de mare, iar descrierea postului era copiată atât de fidel din CV-ul candidatei, încât se bănuia folosirea AI pentru generarea conținutului. Confirmarea neplăcută a venit când „recrutorul” a sugerat plata unui specialist pentru optimizarea CV-ului, în schimbul unor taxe, pentru a „crește șansele” la angajare.
Creșterea fraudei facilitate de instrumentele AI
Conform raportului Report Fraud, numărul escrocheriilor din domeniul recrutării s-a dublat în 2024 față de 2022 în Regatul Unit. Lloyds Banking Group a raportat o creștere cu 237% a acestor fraude între ianuarie și august 2025, iar Monzo a înregistrat peste 10.000 de victime anul trecut.
Keith Rosser, președintele organizației nonprofit JobsAware, care sprijină victimele fraudelor, subliniază că AI a simplificat considerabil realizarea acestor înșelătorii. „Oricine poate lansa o escrocherie de recrutare din orice colț al lumii, cu un risc minim să fie prins și șanse mari de succes”, afirmă acesta.
Diferite tipuri de înșelătorii în recrutare
Există mai multe metode folosite de escroci, conform anchetei The Guardian. Una dintre cele mai răspândite este „escrocheria cu sarcini”, unde victimele sunt atrase cu promisiuni de câștig facil prin activități simple online, precum interacțiuni pe rețele sociale sau recenzii de produse. Inițial, primește mici recompense, dar apoi li se cer sume de bani pentru „taxe” sau „upgrade-uri”, uneori chiar fiind implicați în activități ilegale de spălare de bani.
O altă schemă vizează candidații cu experiență, prin prezentarea unor oferte false ale unor companii reale, cu conturi și profile fabricate pe platformele profesionale. După ce acestea îi atrag pe candidați, escrocii solicită plăți pentru servicii fictive, cum ar fi optimizarea CV-ului sau „costuri” de echipament ori deplasări.
Rolul AI în sofisticarea fraudei
Instrumentele de inteligență artificială au amplificat sofisticarea acestor fraude. Lisa Webb, expert în drepturile consumatorilor, atrage atenția că accesibilitatea AI oferă infractorilor resurse ample pentru a crea escrocherii rapide, bine țintite și convingătoare.
Oleksandra Lietova, responsabilă cu marketingul în cadrul platformei educaționale Ratatype, a remarcat creșterea numărului de oferte false care imită angajări reale, inclusiv cu logo-uri oficiale ale unor branduri prestigioase precum Google sau Burberry. Totuși, detalii precum adresele de email suspecte sau link-urile periculoase indică natura frauduloasă a ofertelor.
Cum să identifici o escrocherie
Escrocii exploatează vulnerabilitatea și dorința de recunoaștere a persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Însă există indicatori care pot ajuta la detectarea tentativelor de înșelătorie, printre care ofertele prea bune pentru a fi adevărate, solicitările de plăți anticipate sau de colaborare cu „specialiști” plătiți pentru servicii.
În contextul actual, este esențial ca toți cei în căutarea unui loc de muncă să fie vigilenți, să verifice autenticitatea ofertelor și a recrutorilor și să nu ofere date personale sau bani înainte de a se asigura de legitimitatea propunerilor primite.
