La patru decenii de la tragedia de la Cernobîl, percepția asupra energiei nucleare se schimbă din nou, iar această sursă de energie cunoaște o renaștere pe plan mondial. Deși după accidentul din 1986 dezvoltarea centralelor nucleare a stagnat în Europa și în alte zone, în prezent există peste 400 de reactoare nucleare active în 31 de state, iar aproximativ 70 de unități sunt în construcție.
Energia nucleară contribuie în prezent cu circa 10% la producția globală de electricitate, reprezentând o pătrime din totalul surselor energetice cu emisii reduse de carbon. Progresele tehnologice au condus la îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește siguranța și la reducerea costurilor de operare și construcție a reactoarelor.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a subliniat revenirea clară a energiei nucleare. „Sunt încrezător 100% că energia nucleară va reveni puternic, atât în America, cât și în Europa și Asia”, a precizat Birol.
Statele Unite rămân liderul mondial în producția de energie nucleară, având 94 de reactoare active și generând aproape 30% din producția globală. Administrația americană plănuiește să-și mărească de patru ori capacitatea nucleară până în 2050. Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA, a afirmat recent că susținerea tehnologică și economică viitoare nu este posibilă fără energia nucleară.
China, cu 61 de reactoare în funcțiune și aproape 40 în construcție, se află pe drumul de a depăși Statele Unite și de a deveni lider global în această industrie.
Perspective în Europa
În discursul său, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a recunoscut că reducerea dependenței de energia nucleară a fost o „greșeală strategică” pentru Europa. Ea a evidențiat faptul că scăderea ponderii producției nucleare, care în anii ’90 reprezenta o treime din electricitatea europeană, a condus la o creștere a importurilor de combustibili fosili. Pentru a corecta acest lucru, Uniunea Europeană ia în calcul dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), care ar putea deveni operaționale până în 2030, oferind o alternativă mai rapidă și mai economică față de centralele clasice.
Franța continuă să fie principalul susținător al energiei nucleare pe continent, aproximativ 70% din electricitatea producției sale provenind de la cele 57 de reactoare aflate în exploatare la 19 centrale. Președintele Emmanuel Macron a anunțat planuri de construire a șase noi reactoare nucleare pentru viitor.
În schimb, Germania a decis să închidă toate centralele nucleare până în 2023, o decizie definită ca fiind ireversibilă de către cancelarul Friedrich Merz, în ciuda regretelor exprimate.
Rolul Rusiei în energie nucleară
Rusia operează 34 de reactoare nucleare, inclusiv opt unități de tip RBMK, similare celor de la Cernobîl, dar modernizate pentru siguranță sporită. Proiectele majore includ centralele de la Kursk, Leningrad și Smolensk, precum și reactoare nucleare plutitoare. Pe plan internațional, Rusia extinde puternic influența în sectorul nuclear, construind centrale în Europa, Asia, Africa și Orientul Mijlociu.
Un exemplu recent este finalizarea primului reactor nuclear de la Belarus, țară grav afectată de radiațiile de la Cernobîl. Potrivit Irinei Sukhiy, fondatoarea grupului ecologic Green Network, autoritățile din Belarus folosesc această renaștere nucleară ca pe o justificare, fără a rezolva problemele legate de zonele contaminate.
Concluzie
În contextul crizelor energetice globale și al confruntărilor geopolitice, energia nucleară se impune din nou ca o opțiune strategică și sustenabilă, oferind o sursă importantă de energie cu emisii scăzute de carbon. Deși rămân preocupări privind siguranța și gestionarea deșeurilor nucleare, evoluțiile recente arată o renaștere a interesului și a investițiilor în acest sector, în special în Statele Unite, China și Europa.
