La patru decenii după tragedia de la Cernobîl din 1986, care a determinat o frână semnificativă în dezvoltarea energiei nucleare în Europa și în alte zone ale lumii, această sursă de energie începe să înregistreze o revenire notabilă la nivel global. Evoluția este influențată puternic atât de cererea energetică în creștere, cât și de conflictele regionale din Orientul Mijlociu.
Astăzi, în întreaga lume funcționează peste 400 de reactoare nucleare în 31 de state, iar alte aproximativ 70 sunt în construcție. Energia nucleară contribuie cu circa 10% la producția electricității globale, reprezentând totodată aproximativ un sfert din totalul surselor de energie cu emisii scăzute de carbon. Modernizările continue ale instalațiilor au adus îmbunătățiri substanțiale din punct de vedere al siguranței, precum și reduceri ale costurilor operaționale și de construire.
Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a exprimat certitudinea revenirii energiei nucleare, afirmând că aceasta este percepută astăzi ca o sursă sigură și că expansiunea sa va fi semnificativă în America, Europa și Asia.
Statele Unite și China, piloni ai energiei nucleare globale
Statele Unite dețin poziția de lider mondial, operând 94 de reactoare nucleare care generează aproximativ 30% din producția globală. Guvernul american și-a propus să își crească de patru ori capacitatea nucleară până în 2050, considerând această sursă esențială pentru susținerea industriei și tehnologiilor avansate.
China urmărește un traiect ambițios, cu 61 de reactoare operaționale și aproape 40 în curs de construire, punându-se astfel în poziția de potențial lider global în domeniul capacității nucleare.
Europa, între regrete și noi planuri
În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerea energiei nucleare a fost o "greșeală strategică", subliniind dezavantajele dependenței de combustibili fosili importați. În anii ’90, energia nucleară acoperea aproximativ o treime din consumul electric european, procent care a scăzut acum la 15%. Uniunea Europeană explorează dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), care ar putea deveni operaționale până în 2030, acestea oferind costuri mai mici și flexibilitate mai mare față de reactoarele convenționale.
Franța rămâne lider pe continent, unde energia nucleară asigură aproape 70% din electricitate prin 57 de reactoare aflate în funcțiune. Anul trecut, președintele Emmanuel Macron a anunțat planurile pentru construirea a șase noi centrale.
Pe de altă parte, Germania a închis ultimele sale reactoare în 2023, ca urmare a unei lungi istorii de proteste antinucleare. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că decizia este ireversibilă, în ciuda regretelor exprimate.
Rusia și expansiunea nucleară globală
Rusia operează 34 de reactoare, inclusiv opt de tip RBMK, similare cu cele implicate în dezastrul de la Cernobîl, însă modernizate semnificativ pentru siguranță sporită. Printre proiectele majore se numără centralele de la Kursk, Leningrad și Smolensk, precum și unitățile nucleare plutitoare.
La nivel global, Rusia extinde influența nucleară prin construcția de reactoare în Europa, Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Recent, a finalizat primul reactor pentru Belarus, țară afectată sever de contaminarea radioactivă în urma accidentului de la Cernobîl. Critici ecologice subliniază că autoritățile belaruse folosesc „renașterea nucleară” drept o justificare pentru a nu rezolva complet problemele generate de radiații.
Energia nucleară — o soluție cu emisii scăzute de carbon
Deși problema siguranței rămâne în prim planul dezbaterii publice, energia nucleară continuă să fie unul dintre puținele surse capabile să furnizeze electricitate în cantități mari, având emisii foarte reduse de carbon. Această caracteristică devine crucială în contextul luptei globale împotriva schimbărilor climatice și al creșterii cererii energetice din ce în ce mai diversificate.
