Mai mulți economiști români au exprimat îngrijorări legate de propunerea sindicatelor de a crește impozitarea companiilor private pentru a finanța legea salarizării bugetare. Ei susțin că o astfel de măsură poate duce România către categoria „junk”, nerecomandată investitorilor, în condițiile în care sindicatele solicită majorări de salarii ce depășesc pragul de 8 miliarde de lei considerat sustenabil de către buget.
Este important de menționat că legea salarizării bugetare reprezintă un punct-cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea sa rămâne condiție pentru accesarea sumei de 770 de milioane de euro. În acest context, Ministerul Finanțelor a transmis că bugetul actual nu poate susține creșteri mai mari de 8 miliarde de lei, iar Cererea de sporire a impactului legii la 12 sau chiar 18 miliarde de lei a fost respinsă de Comisia Europeană, mai ales având în vedere deficitul prognozat de 6,2% din PIB pentru acest an și ținta de 3% conform tratatelor europene.
Legea salarială urmărea să fie adoptată încă din 2023, însă din cauza costurilor inițiale estimate la 40 de miliarde de lei, impactul a fost redus treptat la 8 miliarde. Versiunea actuală a proiectului, pusă în dezbatere publică de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, include eliminarea unor sporuri și interzicerea majorărilor salariale pentru o parte importantă dintre bugetari până în 2030. În replică, sindicatele din Sănătate, Educație și magistrați au respins vehement aceste propuneri, solicitând creșteri care depășesc însă capacitatea bugetară.
În prezent, cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt estimate la 165,4 miliarde de lei, echivalent a 8,1% din PIB, urmând să ajungă la 173,4 miliarde în anul următor, respectiv 7,9% din PIB. Pentru a susține majorări mai mari, cum ar fi cele de 12 sau 18 miliarde, sunt necesare surse suplimentare de finanțare, în condițiile în care statul este deja presat financiar.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a propus în acest sens o reformă fiscală, sugerând creșterea taxelor pe capital. El a subliniat că impozitul pe profit de 16% este sub nivelul contribuțiilor plătite de angajați, care achită impozit pe venit de 10%, plus contribuții de pensie (25%) și sănătate (10%). Hossu a menționat că sistemul de taxare ar trebui să fie „reașezat pe baze egale”, incluzând și readucerea unor taxe pe capital, precum impozitul minim pe cifra de afaceri, recent scăzut și urmat de eliminare.
În replică, economiștii atrag atenția că situația fiscală este mai complexă decât pare la prima vedere. Avocatul și expertul financiar Gabriel Biriș a explicat că impozitul efectiv asupra capitalului poate ajunge până la 29,44%, dacă se ia în calcul și impozitul pe dividende. Aceasta înseamnă că investitorii plătesc o taxare mult mai mare decât angajații lor, fără a beneficia însă de servicii sociale aferente acestei contribuții. Biriș a pledat pentru introducerea taxării inversate la TVA, reducerea numărului de unități administrative la maximum 1.000, centralizarea achizițiilor, precum și eliminarea unor taxe ce îngreunează mediul de afaceri.
De asemenea, analistul Adrian Negrescu a remarcat că România are deja o povară fiscală mai ridicată în comparație cu țările vecine, care sunt concurenți direcți pentru atragerea investitorilor, ceea ce face și mai riscantă o majorare suplimentară a taxelor mediului privat.
