Debitul Dunării la intrarea în România a atins un minim istoric comparabil cu cel din 2005, pe data de 19 iulie 2026, în contextul unei perioade prelungite de secetă și temperaturi extreme. La stația Baziaș, debitul a coborât la 1.650 mc/s, un nivel alarmant sub media multianuală de 4.700 mc/s pentru luna iulie, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA-CNPH).
Cu toate acestea, reprezentanții Apele Române Jiu au anunțat că localitățile care își asigură alimentarea cu apă potabilă din fluviu nu sunt expuse riscului de a rămâne fără această resursă vitală. Luni, 20 iulie, debitul a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 1.700 mc/s, iar prognozele indică o tendință de revenire până la 1.800 mc/s în perioada 22-26 iulie, deși nivelul rămâne sub standardele obișnuite.
Seceta severă este evidentă în zona Rasova, județul Constanța, unde Dunărea s-a retras considerabil, lăsând în urmă suprafețe extinse de nisip și mâl, transformând peisajul într-un decor mai apropiat de o plajă decât de un fluviu european major. Canalele înguste și bălțile izolate semnalează gravitatea reducerii debitului, iar urmele vehiculelor pe nisipul descoperit confirmă retragerea pronunțată a apei.
Autoritățile au reiterat importanța consumului responsabil de apă, subliniind că această resursă este limitată și că fiecare efort de economisire contribuie semnificativ la protejarea acesteia pentru nevoile comunităților, agriculturii, industriei și mediului înconjurător.
În aval de Porțile de Fier, debitul fluviului este staționar la Gruia, iar la Calafat se observă o scădere. Evoluția nivelului apei depinde însă în mare măsură de precipitațiile ce vor cădea în bazinul hidrografic al Dunării, potrivit autorităților.
Totodată, traficul naval suportă restricții, navele circulând cu încărcături reduse din cauza nivelului scăzut al apei.
