Adoptarea modificărilor la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) în Camera Deputaților a generat reacții controversate în spațiul politic românesc. Dominic Fritz, liderul USR și primarul municipiului Timișoara, a condamnat ferm votul majorității parlamentare, susținând că noul cadru legislativ păstrează o prevedere cu caracter politic și pune în pericol accesarea fondurilor europene.
Proiectul de lege a fost aprobat cu sprijinul deputaților din PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR s-a opus intenționat. Modificările aduse reglementează semnificativ mecanismele de gestionare a declarațiilor de avere și interese ale persoanelor cu funcții publice, înlocuind date detaliate cu informări sumare bazate pe praguri valorice.
Un punct de dispută major îl constituie menținerea așa-numitului „amendament anti-Timișoara”, care pune în aplicare sancțiunea încetării mandatului în termen de 30 de zile pentru demnitarii găsiți incompatibili sau în conflict de interese de instanțe. Dominic Fritz afirmă că această măsură a fost concepută special împotriva sa.
Într-o postare pe Facebook, Fritz a declarat: „Legea ANI cu amendamentul anti-Timișoara a trecut de Camera Deputaților cu voturile PSD, PNL și UDMR. USR s-a pronunțat împotrivă. Urmează decizia Senatului miercuri. Legea trebuie revotată după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional amendamentul anti-Mirabela. Cei care votează încălcarea statului de drept, de frică să nu piardă fonduri din PNRR, riscă să compromită banii contribuabililor europeni. Comisia Europeană nu va accepta această situație. Este timp să se adopte o lege corectă.”
Importanța fondurilor europene și rolul decisiv al Senatului
Dezbaterile parlamentare au loc într-un moment crucial pentru România, deoarece adoptarea unei legislații funcționale privind ANI este o condiție esențială în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta afectează virarea alocatei de aproximativ 770 de milioane de euro, cu termen limită până la finele lunii curente pentru a remedia neconcordanțele semnalate de Curtea Constituțională.
Procesul legislativ a fost marcat de mai multe decizii ale Curții Constituționale. De exemplu, sancționarea incompatibilităților a fost considerată constituțională, însă unele amendamente controversate, precum cel propus de AUR care ar impune declararea averilor și de către persoanele în concubinaj, au fost respinse, fiind considerate încălcări ale dreptului la viața privată și cerințelor de calitate legislativă.
După aprobarea din Camera Deputaților, proiectul de lege merge spre Senat, care deține rolul decizional. În cadrul ședinței de miercuri, senatorii vor dezbate și vota forma finală a legii, în contextul avertismentelor opoziției referitoare la posibilele obiecții ale Comisiei Europene față de modificările adoptate.
