Camera Deputaților a dat undă verde unui proiect important de modificare a Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI), cu 183 de voturi favorabile, 84 împotrivă și 3 abțineri. Schimbarea aduce un nou format de declarare publică a averilor și intereselor demnitarilor, înlocuind vechea declarație de avere cu o „Fișă publică privind interesele relevante pentru exercitarea funcției”.
Principala noutate constă în limitarea accesului public la informații financiare detaliate. În locul prezentării exacte a valorilor, suprafețelor sau adreselor bunurilor, noul formular va utiliza o clasificare pe praguri valorice, exprimate în euro sau în salarii minime brute pe economie, fără a dezvălui cifre precise.
Structura noii fișe de interese
În ceea ce privește bunurile imobiliare, date precum adresa, suprafața sau valoarea exactă nu vor mai fi publice. Acestea vor fi grupate în funcție de modalitatea de dobândire: achiziție sau construire, donații și moșteniri, sau câștig în urma hotărârilor judecătorești. Pentru fiecare categorie, demnitarii vor indica un prag valoric dintr-o scară ce începe de la 1 euro și ajunge până la peste 1 milion de euro.
Regula pragurilor se aplică și bunurilor mobile valoroase (autovehicule, utilaje agricole, obiecte de peste 5.000 de euro), eliminându-se detalii precum marca, modelul sau anul fabricației. De asemenea, activele financiare și participațiile în societăți comerciale nu vor mai dezvălui sumele exacte, ci doar intervalul deținerii procentuale (5-20%, 20-50%, peste 50%).
În privința veniturilor obținute din salarii, chirii sau dividende, declarațiile se vor limita la menționarea categoriilor de venit, fără a fi obligatorie publicarea cifrelor din ultimul an fiscal.
Controverse în comisii și intervenția Curții Constituționale
Procesul de aprobare în comisiile juridică și de constituționalitate a fost tensionat, cu dezbateri care au durat peste trei ore. Textul a fost ajustat pentru a răspunde observațiilor formulate de Curtea Constituțională a României, după ce fusese contestat din punct de vedere legal.
Adoptarea rapidă a noii legi este motivată și de obligațiile asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde suma de circa 770 milioane de euro depinde de această reformă, cu termen limită până la 31 august.
Un aspect semnificativ este eliminarea unei prevederi controversate, numită „amendamentul amantelor”, inițiat de grupul AUR, care impunea declararea veniturilor persoanelor cu „relații asemănătoare celor dintre soți”. Curtea Constituțională a decis în unanimitate că această sintagmă este vagă și că nu se pot impune obligații juridice în absența unui statut oficial. De asemenea, instanța a respins impunerea declarării veniturilor soțului sau soției demnitarului.
Proiectul de lege urmează acum să fie dezbătut de Senat, care are calitatea de cameră decizională în această speță.
