Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnalat marți o creștere accelerată a dobânzii la care România se împrumută pe termen de 10 ani, aceasta ajungând recent la 7,3%, față de circa 6,7% în a doua jumătate a lunii aprilie. Această evoluție vine pe fondul tensiunilor politice și al percepției nefavorabile în rândul investitorilor.
Într-o postare pe rețelele de socializare, oficialul a explicat că instabilitatea politică se traduce în costuri suplimentare suportate de stat prin creșterea dobânzilor, afectând astfel finanțarea publică. De asemenea, el a subliniat că România plătește azi dobânzi mai mari decât Ungaria pe titlurile de stat pe termen lung, diferența ajungând la 1,2 puncte procentuale față de începutul anului.
Ministrul a precizat că agențiile de rating monitorizează cu atenție situația fiscală și politică a României, iar deteriorarea disciplinei bugetare și blocajele în reforme pot aduce presiuni asupra ratingului suveran. În cazul unei înrăutățiri a acestuia, costurile de finanțare vor crește semnificativ, iar accesul la piețele externe de capital va deveni dificil, ceea ce ar reduce interesul investitorilor instituționali pentru titlurile de stat românești.
Alexandru Nazare a menționat, totodată, importanța consolidării fiscale și a reformelor asumate în dialogul cu agențiile de rating, dar a punctat că realizarea acestor angajamente depinde esențial de stabilitatea politică, care să ofere încredere externă.
Potrivit ministrului, instabilitatea se reflectă în presiune asupra bugetului și în scăderea spațiului pentru investiții, ceea ce este cu atât mai problematic în condițiile în care România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și creșterea rapidă a datoriei publice. În plus, România are de atras încă aproximativ 10 miliarde de euro până în august 2026 în cadrul PNRR, iar întârzierile politice pot compromite corectitudinea și finalizarea reformelor necesare pentru accesarea acestor fonduri.
În ultimele luni, a subliniat ministrul, țara a făcut progrese importante în reducerea deficitului sub ținta stabilită, menținerea investițiilor publice și absorbția fondurilor europene, iar aceste eforturi pot fi rapid compromise dacă nu se asigură continuitate și stabilitate fiscală.
“Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate, nu de blocaje,” a concluzionat Alexandru Nazare, subliniind că creșterea dobânzilor și presiunile pe rating impun responsabilitate națională pentru evitarea unor costuri suplimentare majore.
