România se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea centrelor de colectare selectivă a deșeurilor voluminoase, finanțate prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR). Din cele 13 centre mari prevăzute inițial, doar trei mai figurează în programul finanțat de Uniunea Europeană, iar dintre acestea doar unul este funcțional și accesibil publicului.
Acest centru operațional se află în Cluj-Napoca și a fost inaugurat recent în prezența ministrului Mediului, Diana Buzoianu, și a primarului Emil Boc. Situat la marginea estică a orașului, pe lângă fosta groapă de gunoi municipala aflată în proces de ecologizare, centrul permite cetățenilor să predea gratuit deșeuri voluminoase precum mobilier vechi, aparate electrocasnice sau resturi vegetale. Pentru a utiliza serviciile, locuitorii trebuie să prezinte documente care atestă domiciliul și plata serviciului de salubritate.
Proiectele centrelor mari de colectare selectivă sunt concepute pentru a gestiona și prelucra la fața locului deșeurile, transformându-le în compost sau materii prime. Fiecare centru beneficia de o finanțare estimată la circa 5,5 milioane de euro, fonduri asigurate în principal prin componenta de împrumuturi a PNRR.
În afară de Cluj-Napoca, doar două orașe – Craiova și Buzău – mai au șanse să finalizeze aceste investiții până în termenul limită de august 2026. În schimb, celelalte zece centre mari care ar fi trebuit să deservească orașele importante precum București-Ilfov, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța sau Baia Mare, au acumulat întârzieri majore. Drept urmare, finanțarea europeană pentru aceste proiecte a fost retrasă, iar investițiile vor fi mutate pe bugetul național prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
Principalele cauze ale acestor întârzieri țin de dificultățile în pregătirea proiectelor: identificarea și asigurarea terenurilor, realizarea procedurilor de achiziții publice și obținerea avizelor necesare. Ministrul Mediului a subliniat că autoritățile locale au avut la dispoziție trei ani pentru finalizarea acestor pași, dar nu au reușit să respecte termenele stricte impuse de PNRR.
De asemenea, situația este similară și în cazul centrelor mai mici de aport voluntar, destinate în special zonelor rurale. Dintre cele peste 500 de locații inițial propuse pentru finanțare europeană, mai mult de 200 au fost retrase din programul PNRR din cauza întârzierilor și au fost transferate către finanțarea din bugetul de stat prin AFM.
Astfel, România se confruntă cu o realitate dificilă privind implementarea centrelor de colectare a deșeurilor voluminoase, cu doar un proiect finalizat până în acest moment și cu riscul pierderii fondurilor europene pentru majoritatea celorlalte investiții planificate.
