Într-un interviu cu Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs, sunt analizate diferențele fundamentale dintre țigările clasice și produsele fără fum, precum și importanța unei informări adecvate pentru sănătatea publică.
Principala diferență științifică: absența combustiei
Din punct de vedere științific, distincția cheie se află în modul de eliberare a nicotinei. Țigările clasice ard tutunul, generând fum care conține peste 6.000 de substanțe chimice, dintre care circa 100 sunt potențial nocive și responsabile pentru bolile asociate fumatului. În contrast, produsele fără fum încălzesc tutunul la temperaturi controlate, evitând arderea și formarea fumului, ceea ce duce la un aerosol cu o compoziție chimică mult mai puțin nocivă.
De asemenea, există și produse de nicotină pentru uz oral, cum sunt pliculețele cu nicotină, care absorb nicotina prin mucoasa orală, fără a produce fum sau aerosol.
Evaluarea științifică a riscurilor
Departamentul de Cercetare PMI aplică un program etapizat similar celorlalte domenii farmaceutice pentru a compara aceste produse. Analizele fizico-chimice arată reduceri ale substanțelor toxice între 95% și 97% față de fumul de țigară, iar în cazul unor compuși, precum monoxidul de carbon, reducerea ajunge până la 99%.
Aceste constatări sunt susținute de studii toxicologice și clinice care măsoară biomarkeri de expunere în organism, demonstrând scăderi semnificative la utilizatorii care trec complet de la țigări la produsele fără fum. Cercetarea include și studii privind percepția publică, comportamentul consumatorilor, precum și monitorizări post-comercializare și analize epidemiologice pe termen lung.
Impactul asupra sănătății publice și controlul fumatului
Exemple concrete din Japonia și Suedia confirmă efectele reale ale acestei abordări diferențiate. În Japonia, adoptarea pe scară largă a produselor cu tutun încălzit a condus la o reducere de 46% a prevalenței fumatului în ultimii zece ani, conform datelor oficiale ale Ministerului Sănătății.
Suedia reprezintă un alt model de succes, fiind considerată „țara fără fumat” datorită dobândirii unor rate extrem de scăzute ale bolilor legate de fumat. Tranziția masivă, începută încă din anii ’70, către produse de nicotină pentru uz oral a contribuit la menținerea unui consum total de tutun comparabil cu media europeană, dar cu un impact considerabil redus asupra sănătății publice.
În concluzie, diferențele semnificative de risc între aceste produse, dovedite prin date obiective și complexe, subliniază importanța unei informări corecte și transparente pentru a sprijini deciziile informate în domeniul sănătății publice.
