La doar 25 de minute de centrul Bucureștiului, pe granița dintre localitățile Glina și Bălăceanca din județul Ilfov, un sit arheologic cu o vechime milenară oferă noi informații despre comunitățile preistorice care au populat această regiune. Campania arheologică desfășurată în 2026 marchează 100 de ani de la începutul cercetărilor inițiate aici de celebrul arheolog Ion Nestor în 1926. Potrivit surselor din mass-media, rezultatele obținute în această etapă sunt printre cele mai spectaculoase din întreaga istorie a sitului.
O bijuterie arheologică la marginea Capitalei
Situl Glina-Bălăceanca este recunoscut drept unul dintre cele mai importante complexuri preistorice din sudul României. Acesta este reprezentat de o movila artificială, sau „tell”, formată prin acumularea succesivă a straturilor de locuire datate din epoca bronzului timpuriu, corespunzătoare culturii Glina (aproximativ 2800–2300 î.Hr.), dar și de straturi mai vechi aparținând enoliticului, asociate culturilor Boian și Gumelnița (circa 5000–4000 î.Hr.).
Cercetările actuale sunt parte a unui proiect multidisciplinar ambițios intitulat „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului”, în care colaborează specialiști ai Muzeului Municipiului București, Universității din București, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeului Național de Istorie a României, în parteneriat cu Primăria Comunei Cernica.
Locuințe și artefacte prețioase descoperite
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale acestei campanii a fost identificarea unei locuințe nearse din cultura Gumelnița, veche de circa 6500 de ani, în sectorul S1-C. Arheologii au pus în evidență structuri de lut galben, șanțuri pentru stâlpi și podele din lut bătătorit, care oferă indicii importante asupra arhitecturii și modului de viață al comunităților preistorice.
În plus, o figurină antropomorfă păstrată integral a fost găsită în stratul asociat abandonului locuinței, un obiect rar și valoros care duce la o mai bună înțelegere a civilizației din acea perioadă, după cum susțin reprezentanții Muzeului Municipiului București.
Tot în această zonă au fost recuperate vase fragmentate, unelte realizate din os și silex, precum și gropi și șanțuri asociate culturii Boian, semn al existenței unor construcții ulterioare.
Gropi de depozitare și artefacte din lut
În sectorul S1-A au fost identificate gropi adânci, unele având peste 2,5 metri adâncime și aproximativ doi metri diametru, considerate a fi posibil spații de depozitare a proviziilor, asociate culturii Gumelnița. Aceste săpături au afectat, însă, niveluri mai vechi aparținând culturii Boian, ceea ce ridică întrebări privind continuitatea și relațiile dintre aceste comunități preistorice.
În sectorul S3, cercetătorii au descoperit o locuință incendiată datând din epoca timpurie a bronzului din cultura Glina. Printre obiectele recuperate se află mai multe rotițe miniaturale realizate din lut ars, decorate cu incizii, semnificative pentru înțelegerea tehnologiilor de transport din acea epocă îndepărtată.
Intervenții recente și relicve moderne
Nu toate vestigiile descoperite sunt preistorice. În sectorul S4, o săpătură mecanizată neautorizată realizată în trecut recent a afectat stratigrafia sitului, însă nu au fost identificate morminte, cum se anticipase anterior. Au fost însă descoperite șanțuri pentru stâlpi, ce ar putea face parte dintr-un sistem de delimitare preistoric, precum și o doză de bere care a permis datarea aproximativă a acestei intervenții moderne.
