Historicul britanic Dennis Deletant califică drept o greșeală strategică importantă decizia ExxonMobil de a renunța la proiectul Neptun Deep, subliniind că România pierdea astfel un element esențial de securitate energetică prin sprijinul potențial al serviciilor americane. Într-un interviu pentru DW.com, Deletant a explicat că prezența ExxonMobil, în contextul anexării Crimeei de către Rusia în 2014, ar fi transmis un mesaj ferm Kremlinului împotriva oricărei interferențe în zona platoului continental românesc.
Rolul strategic al României în independența energetică a Europei
România are un rol-cheie în reducerea dependenței europene de gazele rusești prin diverse proiecte strategice. Printre acestea se numără Coridorul Vertical de Gaze și dezvoltarea concesiunii Neptun Deep din Marea Neagră. Coridorul Vertical reutilizează conducta transbalcanică, care permite transportul bidirecțional al gazelor și conectează România cu Grecia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova. În plus, terminalele de gaze lichefiate din Alexandroupolis și Revythoussa, pe țărmul Mării Egee, sunt elemente cheie în această strategie regională.
O conductă importantă, realizată de Transgaz, face legătura între zăcământul Neptun Deep și rețelele de transport din Bulgaria, Ungaria și Austria, pregătind terenul pentru integrarea în Coridorul Vertical. Cu toate acestea, rămâne neclar rolul exact al investitorilor americani în aceste proiecte bilaterale, un subiect adus în atenție recent și de președintele României, Nicușor Dan.
Motivul retragerii ExxonMobil, potrivit lui Dennis Deletant
În cadrul aceluiași interviu, Deletant a analizat stenograme din interiorul Exxon, evidențiind nemulțumirile legate de instabilitatea fiscală a României. Această incertitudine în politica fiscală a fost, în opinia sa, o gafă din partea autorităților, care a dus la pierderea unei companii cheie ce ar fi putut proteja zona de exploatare prin sprijinul serviciilor de securitate americane. Prin menținerea ExxonMobil în proiect, România ar fi beneficiat de un efect de descurajare asupra Kremlinului, reducând posibilitatea amenințărilor sau acțiunilor ostile în regiunea Mării Negre.
Securitatea platformei Neptun Deep în contextul tensiunilor regionale
Deletant subliniază faptul că anexarea Crimeei de către Rusia urmărea și controlul resurselor energetice din Marea Neagră, mai ales după decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, care a atribuit Ucrainei o parte din aceste resurse. Tensiunile generate de războiul din Ucraina și incidentele cu drone sporesc vulnerabilitatea infrastructurii strategice românești.
Deși România dispune de sisteme de apărare pe litoral, nu există încă o instituție clar desemnată să asigure protecția exclusivă a platoului Neptun Deep. În plus, șeful Statului Major al Armatei a confirmat recent că articolul 5 al NATO nu se aplică automat pentru apărarea acestui proiect în zona Mării Negre. În această situație, specialiștii precum Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, recomandă adoptarea unui model similar cu cel al Norvegiei și Marii Britanii, care oferă protecție continuă platformelor offshore din Mările Nordului.
Importanța proiectului Neptun Deep pentru România
Proiectul Neptun Deep reprezintă cea mai mare inițiativă de dezvoltare a gazelor naturale în zona românească a Mării Negre, fiind una dintre cele mai semnificative investiții strategice din istoria energetică a țării. Dezvoltat în parteneriat egal între OMV Petrom și Romgaz, proiectul urmărește exploatarea zăcămintelor de gaze într-un perimetru offshore extins pe circa 7.500 de kilometri pătrați, situat la aproximativ 160 de kilometri de țărmul românesc.
Valoarea investiției depășește patru miliarde de euro, reprezentând o miză majoră pentru independența energetică și securitatea României în regiune.
