România a înregistrat o reducere importantă a deficitului bugetar în primele trei luni ale anului, acesta fiind de 3,6%, comparativ cu 9% în prima parte a anului precedent și 7,5% la finalul lui 2025, conform datelor Eurostat citate de G4Media.ro. În ciuda evoluției favorabile, economiștii avertizează că progresul rămâne insuficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung.
Specialiștii consultați de Libertatea spun că statul trebuie să continue să reducă deficitul și să implementeze reforme structurale care să vizeze administrația locală, companiile de stat și colectarea taxelor. Scopul este să fie atins plafonul de 3%, impus de tratatele europene, după ce Guvernul a fixat un obiectiv de 6,2% pentru întreg anul 2026.
Reforma structurală trebuie să atingă și sectorul public
Economistul Andrei Caramitru atrage atenția că scăderea deficitului nu este rezultatul unei reforme profunde, ci mai degrabă al unor măsuri temporare, precum majorarea taxelor, înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul bugetar și reducerea numărului de angajați publici. „Situația este similară cu pregătirea pentru o operație: tratăm simptomele, dar nu rezolvăm cauzele reale”, explică el.
Guvernul a intervenit în ultimul an prin creșterea TVA-ului, majorarea accizelor la carburanți și țigarete, impunerea unor taxe speciale pe bănci și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Cu toate acestea, problemele majore persistă, iar Caramitru subliniază că în prezent există aproximativ 1.400 de companii de stat și peste 14.000 de ordonatori de credite, ceea ce generează pierderi semnificative. În lipsa reformelor, taxele pe muncă vor rămâne ridicate, afectând atât angajările, cât și nivelul salariilor.
Zonele critice unde se scurg banii publici
Caramitru identifică trei surse principale ale pierderilor bugetare care trebuie urgente reformate:
- Administrația locală: este vorba de circa 69 de miliarde de lei anual, care merg către primării, inclusiv prin programe precum Anghel Saligny, dar și către unități administrative depopulate, care nu respectă criteriile pentru statutul de comună sau municipiu.
- Evaziunea fiscală: pe TVA se estimează pierderi de până la 50 de miliarde de lei anual, în special prin portul Constanța și vamă.
- Companiile de stat: subvențiile și pierderile din acest sector sunt estimate tot la circa 50 de miliarde de lei.
Conform economistului, este esențială restructurarea administrației, închiderea sau privatizarea companiilor de stat neperformante, deoarece nici o țară occidentală nu menține un număr atât de mare de firme de stat. În privința TVA-ului, Caramitru susține că ar putea fi luate măsuri drastice, inclusiv vânzarea portului Constanța, dacă acest lucru ar eficientiza colectarea veniturilor fiscale.
Provocări viitoare și avertismente privind sustenabilitatea
România colectează venituri fiscale echivalentul a 28,8% din PIB, un nivel sub cel al unor țări regionale precum Bulgaria (30,5%), dar și mult sub cel al unor state dezvoltate precum Germania sau Franța (peste 40%).
Caramitru subliniază faptul că, în ciuda fondurilor europene disponibile, deficitul bugetar românesc este mai mare decât în țările aflate în situații extrem de dificile. „Dacă creditorii internaționali își pierd răbdarea, riscul este ca finanțarea să înceteze rapid, iar controlul să fie preluat direct de Comisia Europeană, dominată de Germania și Olanda”, avertizează economistul.
Privind spre viitor, în 2027 România va avea nevoie din nou de resurse financiare, iar fondurile de tip PNRR urmează să se încheie. Caramitru estimează o perioadă dificilă cu tensiuni interne privind bugetul pe 2027, iar recomandarea sa este clară: fără reforme adevărate și fără reducerea deficitelor, situația economică va rămâne vulnerabilă.
