România se confruntă în 2026 cu o perioadă marcată de incertitudini economice majore: inflație ridicată, criză guvernamentală și fluctuații considerabile ale cursului valutar. Totuși, piața imobiliară nu cunoaște scăderi semnificative ale prețurilor, în ciuda unui context în care, în mod teoretic, reducerea cererii ar fi trebuit să determine ieftiniri relevante.
Potrivit specialiștilor în domeniu, principala explicație este că actuala piață este mult mai sănătoasă comparativ cu perioada crizei din 2008-2010. Raportul dintre cerere și ofertă rămâne stabil deoarece dezvoltatorii evită acumularea de stocuri mari de apartamente nevândute și lansează proiectele într-un ritm mult mai prudent.
Chiar și în acest cadru economic instabil, o prăbușire a prețurilor este considerată puțin probabilă. Media națională a prețului solicitat pentru un metru pătrat util a atins peste 2.000 de euro, cu valori atât de ridicate în orașe precum Cluj-Napoca, Brașov sau București.
Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro, subliniază că așteptările privind o scădere importantă a prețurilor sunt nefondate și recomandă ca potențialii cumpărători să privească aceste perioade ca oportunități pentru negocieri avantajoase.
Un factor important care menține prețurile ridicate este blocajul birocratic care întârzie eliberarea autorizațiilor de construcție. Bogdan Ivan, secretar general al Asociației Dezvoltatorilor Imobiliari Urbanis, evidențiază faptul că întârzierile administrative reduc oferta pe piață, împiedicând astfel scăderea prețurilor.
Pe fondul acestor dificultăți, dezvoltatorii continuă să achiziționeze terenuri, însă livrarea noilor locuințe se va face mai lent. Conform lui Ivan, marii constructori adaptează proiectele rezidențiale către conceptul „orașului de 15 minute” și încearcă să păstreze prețuri accesibile în zonele de sud ale Capitalei, unde media este în jur de 2.000 de euro pe metru pătrat, spre deosebire de zona de nord, unde prețurile au trecut de 4.000 de euro pe metru pătrat.
Un impediment major pentru fluidizarea pieței îl constituie vechimea cadrului administrativ al Capitalei. Bucureștiul nu și-a actualizat Planul Urbanistic General de 26 de ani, fapt care contribuie la o birocrație sufocantă și la blocarea proiectelor imobiliare timp de ani de zile, atrage atenția arhitectul Bogdan Fezi, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților București și profesor universitar.
El menționează că procesul de autorizare poate dura între unul și doi ani, în condițiile în care legea prevede termene mult mai scurte, iar comparativ cu alte țări europene, Bucureștiul se situează cu mult în urma standardelor administrative actuale și chiar a eficienței din urmă cu un secol.
Totodată, Fezi consideră că orașul are potențialul să redevină un reper european, dacă se adoptă măsuri urgente pentru a moderniza sistemul de autorizare și urbanismul general.
În concluzie, reducerea ofertei noi pe marile piețe urbane, combinată cu birocrația excesivă și costurile ridicate ale construcțiilor, explică menținerea prețurilor imobiliare la un nivel ridicat, în ciuda contextului economic dificil din România.
