Relația dintre o mamă și fiica sa este adesea caracterizată de o complexitate aparte, manifestându-se, uneori, prin tensiuni mai frecvente comparativ cu legăturile între mame și fii. Psihologul Moritz Daum, într-un interviu pentru publicația Blick, explică motivele pentru care aceste conflicte apar mai des și care sunt factorii care le amplifică, oferind totodată recomandări privind gestionarea lor.
Conflictele mai frecvente între mame și fiice
Potrivit specialistului, relațiile mamă-fiică sunt adesea mult mai conflictuale din cauza faptului că ambele sunt de același sex, ceea ce creează o apropiere mai intensă. Această intimitate sporită, împreună cu împărtășirea unor subiecte sensibile, poate intensifica discordiile, mai ales atunci când apare încălcarea încrederii, generând o durere emoțională mai profundă.
În schimb, legăturile dintre mame și fii sau tați și fii sunt în general mai moderate, fiind mai distante și mai puțin încărcate emoțional, reducând astfel riscul apariției unor conflicte majore.
Apropierea, între sprijin și sursă de tensiuni
Chiar dacă apropierea dintre mamă și fiică este în general benefică, ea poate deveni problematică dacă limitele nu sunt respectate. Unele mame tratează fiicele ca pe cele mai bune prietene, adesea împovărându-le cu propriile probleme sau proiectând asupra lor dorințele neîmplinite, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea identității tinerelor.
Psihologul subliniază că este esențial pentru fiecare copil să-și descopere propriul drum, iar conflictele care apar în această fază sunt un semn al unui proces sănătos de dezvoltare, nu al unei relații deteriorate. Astfel, certurile pot indica faptul că fiicele se simt suficient de sigure încât să își exprime nemulțumirile fără teama de repercusiuni majore.
Pubertatea - un moment de cotitură al relației
Perioada pubertății este identificată ca fiind momentul cel mai vulnerabil, în care conflictele dintre mame și fiice se intensifică. În această etapă, fetele caută să-și afirme identitatea și să se detașeze de părinți, adesea prin respingerea valorilor și exemplului matern. Ele își modelează viața diferit, dorind să se distingă clar de mama lor.
Cu toate acestea, odată ce adolescența se încheie și identitatea individuală se consolidează, frecvența și intensitatea disputelor tind să scadă semnificativ.
Noi tensiuni odată cu maturizarea fiicelor
Relația mamă-fiică poate fi supusă unor noi încercări atunci când fiica devine ea însăși mamă. În acest context, situațiile în care mama intervine excesiv în creșterea nepotului pot genera conflicte, pe fondul dorinței fiicei de a face lucrurile diferit față de propriul său model parental.
Atât mamele, cât și fiicele resimt durerea acestor certuri, însă în timpul pubertății, fiicele se simt, de regulă, mai afectate, deoarece trec printr-o perioadă plină de frământări, în timp ce mamele sunt mai stabile emoțional.
Strategii pentru gestionarea conflictelor
Conflictele sunt considerate normale și parte integrantă din procesul de separare și afirmare a identității. Moritz Daum recomandă acceptarea dreptului copilului de a-și trăi propria viață și menținerea unei comunicări deschise pentru a facilita dialogul și înțelegerea reciprocă.
