Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, transmite un apel ferm partidelor politice privind necesitatea formării rapide a unui Guvern care să continue procesul de consolidare bugetară, să promoveze reformele și să valorifice fondurile europene.
Într-un comentariu publicat pe site-ul instituției pe care o conduce, Dăianu subliniază importanța lucidității și responsabilității în actualul context politic, insistând că este necesară o “trezire măcar în acest ceas târziu” pentru a evita derapaje bugetare majore.
Avertismentul vine înaintea consultărilor oficiale pe care președintele Nicușor Dan le va avea cu formațiunile politice, în vederea nominalizării unui premier, cel mai devreme marți, 19 mai.
Riscurile unei politici fiscale necorespunzătoare
Dăianu evidențiază consecințele negative generate de politicile fiscal-bugetare greșite adoptate anterior, care cresc povara datoriei publice și amplifică costurile serviciului acesteia. Conform raportului Consiliului Fiscal din martie 2026, dobânzile ar putea depăși pragul de 3% din PIB, ceea ce ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.
Astfel, el insistă asupra menținerii traiectoriei de consolidare în anul în curs, avertizând că devierile majore de la acest obiectiv ar avea repercusiuni grave. Printre factorii reacționând la evoluțiile politice și fiscale se numără agențiile de rating și piețele externe, care așteaptă semnale clare din partea noului Executiv.
Presiuni asupra monedei naționale și ezitări politice
Președintele Consiliului Fiscal explică faptul că deficitele bugetare mari determină creșterea ratelor dobânzilor pe piața internă, generând un efect de “evicțiune”: investitorii încetinesc plasamentele pe piața internă în masă, presând astfel cursul de schimb al leului. Acest fenomen s-a manifestat în momentele tensionate de după destrămarea coaliției politice și în timpul alegerilor prezidențiale.
Critica propunerilor de reducere a taxelor și alte recomandări
Dăianu atrage atenția că reducerea deficitului de la 6,2% în 2026 la un nivel de 3% reprezintă un efort substanțial, iar orice reducere fiscală importantă fără ajustări simultane de cheltuieli publice ar fi extrem de riscantă și ar putea periclita stabilitatea financiară.
În privința politicilor sociale, el recomandă o majorare “cumpătată” a pensiilor și salariilor în bugetul pe anul următor, precum și continuarea reformei salarizării, fără a compromite corecția deficitului.
Alte aspecte prioritare invocate de economist includ combaterea evaziunii și a optimizărilor fiscale prin reforme legislative, o restructurare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și promovarea unei schimbări de mentalitate în societate, eliminând senzația de impunitate.
În concluzie, Daniel Dăianu afirmă că România are nevoie de un guvern stabil, care să reafirme angajamentul față de consolidarea fiscal-bugetară, să valorifice eficient fondurile europene și să implementeze reformele indispensabile dezvoltării sustenabile a țării.
