Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a retras de pe site-ul oficial lista cu adresele imobilelor închiriate către persoane fizice, ca urmare a unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel București. Instanța a suspendat aplicarea unui articol din Hotărârea de Guvern nr. 60/2005 care obliga RA-APPS să publice aceste informații, decizie emisă în urma unui proces demarat de șase reclamanți, printre care foști parlamentari și membri ai Curții de Conturi.
Detaliile deciziei Curții de Apel București privind lista chiriașilor RA-APPS
La data de 15 iunie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea articolului 6¹ alin. (1) pct. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 60/2005 privind obligativitatea publicării datelor referitoare la imobilele închiriate persoanelor fizice de către RA-APPS. Această hotărâre este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile.
Potrivit minutei instanței: „Se suspendă executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 420/2026 referitoare la articolele ce reglementează publicarea datelor imobilelor utilizate de persoane fizice până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare, cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.”
Identitatea reclamanților și motivațiile invocate
Acțiunea a fost introdusă de șase persoane notabile în viața publică: Claudia Boghicevici, fost deputat PDL și actual consilier de conturi din partea PNL; Sorin Lazăr, consilier de conturi din partea PSD; Călin Ion, fost deputat PSD și consilier de conturi; Dezső Attila Csongor, consilier de conturi UDMR și fost consilier județean; precum și Aurel Dumitru. Printre argumentele aduse s-a numărat protejarea datelor personale privind locațiile imobilelor închiriate.
De exemplu, Claudia Boghicevici, care locuiește într-un apartament RA-APPS de peste 18 ani, a ilustrat complexitatea situației, având în vedere pozițiile sale publice și situația financiară declarată în 2023.
Contextul publicării inițiale a listelor RA-APPS
Cu doar șase zile înainte de această hotărâre, RA-APPS a făcut publice pentru prima dată după 1989 listele contractelor prin care imobilele statului sunt închiriate atât persoanelor juridice, cât și celor fizice. Documentul a conținut adresele imobilelor, suprafața și valoarea chiriei, fără a menționa numele chiriașilor.
Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, a subliniat atunci dificultățile întâmpinate: „Rezistența a fost reală. Timp de 30 de ani, acesta a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale statului. Vom continua să monitorizăm modul în care RA-APPS implementează hotărârile guvernamentale. Statul nu este proprietatea nimănui.”
Procesul și implicațiile deciziei instanței
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 11 iunie 2026 și a fost judecat într-un interval foarte scurt, de numai patru zile, de către Completul 3 Fond Achiziții Publice. Motivele complete ale deciziei nu au fost încă făcute publice.
Suspensia executării hotărârii guvernamentale readuce în atenție controversa privind transparența în administrarea imobilelor de stat. Decizia Curții de Apel poate influența semnificativ modul în care patrimoniul public este gestionat în viitor, menținând RA-APPS sub supravegherea îndeaproape a opiniei publice și a autorităților competente.
Chirii diferențiate pentru imobilele RA-APPS închiriate partidelor politice
Lista publicată săptămâna trecută a relevat, de asemenea, disparități importante între tarifele achitate de partidele politice pentru vilele de protocol deținute de RA-APPS. De exemplu, filiala Ilfov a Partidului Național Liberal achită lunar o chirie simbolică de 26,55 euro, în contrast cu sumele semnificativ mai mari plătite de firme private pentru alte imobile.
