Consiliul General și Primăria Municipiului București au obținut o victorie judiciară importantă după ce Curtea de Apel București a respins, în data de 2 iulie 2026, definitiv acțiunea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Instanța a admis recursul formulat de autoritățile locale, anulând astfel decizia anterioară a Tribunalului București, care în octombrie 2024 dispusese schimbarea denumirii străzii Mircea Vulcănescu din Sector 1.
Judecătorii au motivat soluția prin faptul că, deși decizia inițială se baza pe condamnarea lui Mircea Vulcănescu pentru crime de război și implicarea acestuia în susținerea financiară a armatei germane în Al Doilea Război Mondial, Curtea de Apel a considerat că această măsură, respectiv schimbarea denumirii, nu se justifică în acest caz.
În paralel, instanța a decis trimiterea către Curtea Constituțională a unei excepții de neconstituționalitate care vizează două articole din Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, în forma de dinaintea modificărilor legislative din 2025. Aceste articole interzic acordarea denumirilor publice (cum ar fi străzi, piețe ori parcuri) persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave, precum cele împotriva păcii și omenirii.
Pe parcursul procesului, au fost depuse patru cereri de intervenție în sprijinul Primăriei București, printre care și cele venite din partea moștenitorilor lui Mircea Vulcănescu, Charles Andre de Hillerin și Anne de Hillerin Georgescu Lungu. Aceștia, împreună cu alți susținători, au apreciat recursul Primarului General Nicușor Dan, considerându-l un demers juridic „onorabil și impecabil”.
De asemenea, au intervenit în proces un fost lider al studenților din Iași, Silvian Emanuel Man, implicat în promovarea memoriei unor personalități controversate legate de Mișcarea Legionară, și o fundație ce poartă numele lui Ion Gavrilă Ogoranu, fost membru al Gărzii de Fier, organizație paramilitară de extremă dreapta. Curtea de Apel a respins însă aceste intervenții, consolidând hotărârea de a păstra denumirea actuală a străzii.
Pe de altă parte, solicitarea Institutului „Elie Wiesel” de a obliga autoritățile bucureștene să demoleze bustul lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ștefan, Sector 2, a fost respinsă încă de la prima instanță. Motivul a fost faptul că bustul se află în domeniul public al Sectorului 2 și este administrat de Administrația Domeniului Public a sectorului, nefiind astfel în competența municipalității generale a Capitalei.
Strada Mircea Vulcănescu a primit această denumire în anul 1993, printr-o dispoziție oficială a primarului general al Bucureștiului de la acea vreme. Institutul „Elie Wiesel” susține că, în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, promovarea în spațiul public a persoanelor condamnate pentru crime de război și împotriva umanității este interzisă, inclusiv ridicarea sau menținerea de statui sau toponime ce le poartă numele.
