Libertatea și Euronews România continuă seria „5 Știri” cu o ediție dedicată în exclusivitate economiei, unde jurnalistul Daniel Coman decodează cele mai importante evoluții financiare ale momentului. Aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care banii tăi sunt influențați în această perioadă.
Taxă europeană suplimentară pentru coletele importate
De la 1 iulie, cumpărătorii online care fac comenzi de pe platforme precum Trendyol, Temu sau Shane trebuie să se pregătească pentru o majorare a costurilor. O nouă taxă europeană de 3 euro se va aplica coletelor din afara Uniunii Europene, cu valoare sub 150 euro. Aceasta se adaugă unei taxe deja existente în România, de 25 de lei, ceea ce poate genera creșteri semnificative ale prețurilor finale pentru consumatori. Mai mult, taxa se aplică individual pe fiecare categorie de produse din colet, nu doar o dată pe întreg pachetul.
Exportăm energie ieftină și importăm resurse scumpe
Un raport al Asociației Energia Inteligentă evidențiază o creștere de aproape 16% a exporturilor de energie electrică în primele patru luni ale anului, alături de o creștere de 7% a producției interne. Cu toate acestea, importurile de gaze naturale au explodat, înregistrând un avans de aproape 47%, iar produsele petroliere și cărbunele au crescut cu 37%, respectiv 24%. O parte importantă din energia exportată provine din perioadele cu producție ridicată din surse regenerabile, când prețurile sunt scăzute. Astfel, România exportă energie la prețuri mici și importă resurse energetice scumpe, ceea ce afectează facturile populației și reduce independența energetică a țării.
Bursa de la București crește în ciuda încetinirii economice
Într-un paradox remarcabil, bursa de la București a atins un nivel record, în timp ce economia înregistrează scăderi. Acest lucru se explică prin așteptările investitorilor asupra unor sectoare-cheie, precum băncile și companiile energetice, care continuă să obțină profituri solide. În plus, în contextul unei inflații de aproape 11% și a unor dobânzi la depozite de aproximativ 5%, economisirea în bancă devine mai puțin atractivă, iar investitorii preferă acțiunile și dividendele cu randamente mai bune. Interesant este că, deși piața de capital crește, volumul tranzacțiilor scade, sugerând că investitorii preferă să nu-și vândă deținerea de acțiuni.
România trăiește efectele stagflației
Termenul de stagflație descrie situația în care economia încetinește, dar prețurile continuă să crească, iar România începe să resimtă aceste efecte tot mai puternic. Salariile, în termeni reali, rămân constante sau chiar scad, în timp ce costurile pentru alimente, carburanți și utilități cresc continuu. Această combinație pune o presiune financiară considerabilă asupra populației. Statul se confruntă cu dilema dacă să stimuleze economia prin cheltuieli suplimentare, riscând astfel o inflație și mai mare, sau să promoveze politici de austeritate care pot prelungi recesiunea.
Impactul inflației nu este resimțit în mod egal
Din punct de vedere statistic, românii alocă un procent semnificativ din venituri pentru alimente, utilități și locuință. Astfel, impactul inflației diferă în funcție de nivelul veniturilor și tiparul de consum. Persoanele cu salarii mai mari, care cheltuiesc pe servicii, vacanțe sau tehnologie, simt mai puțin presiunea inflației. În schimb, pensionarii și cei cu venituri mici, care investesc majoritar în alimente și facturi, pot resimți o inflație reală ce poate ajunge chiar și la 15-18%. România rămâne astfel o țară în care procentul cheltuielilor pe alimente este cel mai ridicat din Europa.
