Radu Dudău, președintele think tank-ului Energy Policy Group și expert în domeniul energiei, a oferit o analiză detaliată asupra situației actuale a crizei energetice din România în cadrul Interviurilor Libertatea. Potrivit acestuia, o parte importantă a problemelor actuale se datorează nefinalizării unor investiții esențiale atât în infrastructura existentă, cât și în noi capacități de producție.
Deși Uniunea Europeană a alocat României prin Fondul de Modernizare o finanțare considerabilă, în valoare de 15 miliarde de euro până în 2030, implementarea investițiilor se face cu dificultăți majore. Premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-o postare pe Facebook din luna mai, că, din suma aprobată pentru proiecte nerambursabile (12 miliarde de euro), 7,7 miliarde sunt direcționate către sectorul energetic, iar 2,7 miliarde către eficiența transporturilor.
În ciuda acestor fonduri substanțiale, proiectele majore, precum construcția noilor centrale electrice de la Turceni, Iernut și Ișalnița sau dezvoltarea parcurilor de stocare a energiei, nu au fost încă finalizate. Dudău a subliniat că nevoile financiare estimate acum un deceniu de 14 miliarde de euro pentru modernizarea sistemului energetic au crescut semnificativ între timp.
Stadiul actual al investițiilor și impactul asupra securității energetice
Un exemplu recent al consecințelor lipsei investițiilor este oprirea temporară a celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, cauzată de debitul scăzut al Dunării, sub nivelul necesar pentru răcirea eficientă a unităților. Reactorul 1 a fost oprit la sfârșitul lunii iulie 2026, iar reactorul 2 va fi oprit la 13 august, după ce autoritățile au încercat măsuri urgente pentru creșterea nivelului apei pe brațul Ostrov prin lucrări hidrotehnice temporare.
Dudău avertizează că aceste intervenții sunt doar soluții pe termen scurt și nu înlocuiesc necesitatea unor lucrări hidrotehnice complexe și durabile pe Dunăre, care să asigure funcționarea stabilă a centralei, mai ales în perspectiva extinderii cu încă două reactoare noi.
Înainte de oprirea reactorului 2, România înregistra un deficit energetic de circa 2.000 de megawați. Oprirea acestei unități va adăuga un minus de 700 de megawați, ceea ce poate duce la posibile restricții de consum, inclusiv decuplarea unor mari consumatori industriali, în cazul unor condiții meteorologice severe.
Cauzele întârzierilor și problemele administrative
Referitor la motivele pentru care investițiile necesare întârzie, Radu Dudău a criticat dur capacitatea administrativă a statului român. El atrage atenția asupra faptului că statul este „un prost administrator”, concentrându-se mai mult pe menținerea în funcțiune a unor companii cu legături politico-economice decât pe dezvoltarea unui sistem energetic sustenabil și eficient.
Din cauza acestei situații, România este nevoită să reactiveze grupuri energetice pe cărbune, cum este cazul unității de la termocentrala Rovinari, și să utilizeze mai multă apă din baraje pentru a compensa închiderea reactorului 2 de la Cernavodă, fapt care evidențiază vulnerabilitatea actuală a sistemului energetic.
