Costel Alexe reprezintă un caz unic în peisajul politic românesc, fiind singurul președinte de consiliu județean aflat în funcție care se judecă simultan în două dosare de corupție. Acesta este implicat în infracțiuni ce datează din 2020, anul în care a câștigat primul său mandat în fruntea Consiliului Județean Iași, iar procesele riscă să se încheie în favoarea sa prin prescripția faptelor în 2028.
În ambele cauze, faptele pentru care Alexe este trimis în judecată vizează luare de mită și abuz în serviciu. Disponibilitatea acestei prevederi legale — termenul de prescripție de opt ani — plasează expirarea răspunderii penale în datele de 6 aprilie și 11 noiembrie 2028 pentru dosarele ce fac obiectul proceselor la Înalta Curte, respectiv Tribunalul Iași.
Dosarul denumit „Tabla” îl acuză pe Alexe că ar fi primit ca mită 22 de tone de tablă metalică, în schimbul acordării certificatelor de mediu către combinatul siderurgic din Galați, procedură aflată sub regimul său în calitate de ministru al Mediului. Procesul este în faza fondului și se judecă la Înalta Curte, următorul termen fiind stabilit pentru data de 28 aprilie 2026.
Cea de-a doua cauză îl vizează pe Alexe în postura de președinte al Consiliului Județean Iași, fiind acuzat că ar fi facilitat numirea ilegală a lui Vlad-Corneliu Babă în funcția de director al Școlii Populare de Artă „Titel Popovici” din Iași. Această speță este în curs de judecată la Tribunalul Iași, cu un termen programat pe 27 aprilie 2026.
Un element semnificativ care a contribuit la prelungirea acestor procese este durata extinsă a procedurilor premergătoare dezbaterilor pe fond. Spre exemplu, etapa camerei preliminare, care conform legii ar trebui să dureze două luni, s-a întins în ambele dosare pe o perioadă de doi ani.
În dosarul legat de numirea lui Vlad Babă, avocații apărării au depus cereri de excludere a interceptărilor telefonice, invocând faptul că acestea ar fi fost realizate cu implicarea Serviciului Român de Informații (SRI), entitate care, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, nu are atribuții judiciare și nu poate efectua acte de urmărire penală.
În replică, DNA a precizat că supravegherea tehnică s-a desfășurat exclusiv de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, fără nicio implicare tehnică din partea SRI. De asemenea, instituția a clarificat că interceptările au fost realizate în centrele operatorilor de telecomunicații, iar conținutul comunicațiilor interceptate a fost transferat și stocat în sistemele naționale specializate.
Astfel, prin utilizarea intensă a unor mijloace procesuale precum contestarea interceptărilor și solicitările de excludere a probelor, avocații apărării au reușit să prelungească considerabil desfășurarea proceselor, crescând astfel riscul ca acuzațiile să se prescrie înainte de finalizarea unui verdict definitiv.
