România se află în a noua zi a unei crize politice profunde, declanșată după ce Partidul Social Democrat (PSD) și-a retras sprijinul acordat premierului liberal Ilie Bolojan. Conflictul s-a adâncit odată cu ruperea alianței între PSD și PNL, urmată de demisia miniștrilor PSD din Cabinet și culminând cu anunțul depunerii unei moțiuni de cenzură comune între PSD și AUR.
În cadrul unei analize publicate astăzi, 28 aprilie, pentru Libertatea, politologul Cristian Pîrvulescu a evidențiat rădăcinile adânci ale acestei crize, care, potrivit lui, se întind pe mai bine de două decenii, începând cu modificările aduse sistemului guvernamental de fostul premier Adrian Năstase. Acesta a subliniat schimbarea statutului primului-ministru după anul 2001, de la un membru egal al guvernului la un decident cu puteri sporite, ceea ce a generat tensiuni în coaliții și instabilitate politică repetată.
„Criza pe care o traversăm este una de fundal, care se adâncește de peste 20 de ani și se manifestă prin conflicte între liderii partidelor ce aspiră la control absolut. Egoismul politic și refuzul de a colabora în cadrul coalițiilor provoacă această stare prelungită de incertitudine”, a explicat Pîrvulescu.
Analistul politic a amintit, de asemenea, de conflictele guvernamentale anterioare, făcând referire la perioada din 1999 când premierul Radu Vasile a fost forțat să demisioneze în urma unui conflict cu președintele Emil Constantinescu, pentru a sublinia că instabilitatea politică nu este un fenomen nou, dar că actualul climat devine tot mai dificil de gestionat.
Coaliția de guvernare formată în iunie 2025 între PSD, PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan în funcția de premier, a fost marcată imediat de tensiuni interne. Răcirea relațiilor între liderii PSD și PNL, în special între Sorin Grindeanu și Bolojan, a fost alimentată de dispute privind pachetele fiscale promovate de guvern, care au fost percepute ca un afront la adresa priorităților PSD.
Ca exemplu, pe 7 iulie 2025, premierul Bolojan a anunțat că mamele aflate în concediul pentru creșterea copilului vor plăti contribuția de sănătate (CASS) de 10%, la fel ca și pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei, o măsură contestată vehement de PSD.
În acest context, alianța PSD-AUR pentru depunerea moțiunii de cenzură ridică întrebări serioase privind legitimitatea unor astfel de colaborări în fața partenerilor europeni. Cristian Pîrvulescu a criticat deschis această asociere, catalogând-o ca o legitimizare a discursului extrem și se întreabă „Cum vor explica în Parlamentul European această alianță cu un partid de extrema dreaptă?”
Contactați de Libertatea, europarlamentarii PNL, inclusiv Siegfried Mureșan, au oferit comentarii critice, în timp ce reprezentanții PSD nu au răspuns solicitărilor de a comenta această situație delicată.
Astfel, România se confruntă în continuare cu o criză guvernamentală complexă, care, datorită tensiunilor interne și pozițiilor intransigente ale partidelor, pare să se prelungească fără o soluție rapidă, alimentând un climat politic instabil și nesigur.
