România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, marcată de blocajele în aprovizionarea cu petrol și creșterea prețurilor mondiale cauzate de tensiunile din regiunile strategice. Aproximativ jumătate din petrolul utilizat în țară provine din Kazahstan, însă livrările au fost întrerupte de mai bine de o săptămână, după atacurile din Marea Neagră. Aceste probleme se suprapun cu instabilitatea din Orientul Mijlociu, menținând prețul petrolului la niveluri ridicate.
Deși în prezent nu există un risc imediat de penurie de carburant datorită stocurilor existente în rafinării, experții avertizează că o prelungire a blocajelor ar putea determina o creștere a prețului motorinei până la 11 lei pe litru, un prag considerat până acum improbabil. Astfel, două conflicte majore influențează simultan piața energetică românească, cu efecte directe asupra costurilor suportate de consumatori.
Prețurile în creștere la carburanți se reflectă și în costul produselor finite, în special a celor ambalate în plastic, material derivat din petrol. Astfel, băuturile răcoritoare, apa îmbuteliată, produsele de igienă și cosmeticele vor înregistra cele mai semnificative scumpiri, în timp ce alimentele proaspete sau locale, cu ambalaje reduse sau inexistente, vor fi mai puțin afectate.
Pe fondul acestor presiuni financiare, noua lege a salarizării publice prevede o suspendare a creșterii salariilor pentru peste 400.000 de angajați din sectorul public, printre care profesori, medici, magistrați și funcționari. Deși nu li se vor tăia veniturile actuale, acestea vor rămâne constante până la alinierea la noile norme, fapt care ar putea dura ani. Măsura este justificată de Guvern prin lipsa resurselor bugetare, aplicarea integrală a legii implicând costuri suplimentare de circa 8 miliarde de lei.
În contrast cu dificultățile financiare ale statului și ale sectorului public, partea cea mai bogată a României înregistrează o creștere accelerată a averilor. Numărul multimilionarilor—persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari—a crescut cu 93% în ultimii cinci ani, ajungând la 749. Estimările indică o continuare a acestei tendințe, cu o creștere preconizată până la peste 1.100 de astfel de persoane în 2031. Aceasta relevă o polarizare accentuată între clasa de mijloc și elitele financiare, într-un context economic complex.
Ministerul Finanțelor a raportat o reducere semnificativă a deficitului bugetar, înjumătățit față de anul anterior, fapt bonus în procesul de evaluare a României de către agențiile de rating. Însă această ameliorare s-a realizat în principal prin majorarea veniturilor din taxe, inclusiv prin creșterea TVA-ului și restricționarea unor facilități fiscale, precum și prin limitarea cheltuielilor publice, inclusiv înghețarea salariilor angajaților bugetari. Astfel, România nu a înregistrat o creștere substanțială a prosperității sau a eficienței economice, ci mai degrabă o gestionare temporară a dezechilibrelor financiare prin măsuri restrictive.
