România rurală se confruntă cu un dezechilibru major în accesul la asistența medicală primară, unde, deși aproape jumătate din populație trăiește la sat, doar o treime dintre medicii de familie activează în aceste zone. Astfel, un medic rural deservește de două ori mai mulți pacienți decât omologul său urban.
Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie în Sadova și recent premiat la Gala Doctorului Digital, atrage atenția că fără o strategie guvernamentală clară, dreptul la sănătate în mediul rural devine un privilegiu dependent de zona geografică. El subliniază necesitatea unui masterplan care să susțină medicina de familie în localitățile rurale.
Un sistem medical în prag de colaps
Conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), România are nevoie de încă 1.473 de medici de familie pentru a acoperi cerințele actuale. În prezent, 175 de localități nu dispun de niciun punct medical, iar alte 335 sunt deservite doar ocazional.
Îmbătrânirea corpului medical agravează situația: aproape jumătate dintre medicii de familie au peste 60 de ani, iar generațiile mai tinere evită să profeseze în zonele rurale, influențate de factori precum legăturile familiale și lipsa facilităților.
Acces limitat pentru pacientul din mediul rural
Dr. Dumitra explică că problema nu este neapărat în pregătirea medicilor, ci în accesul pacientului la servicii medicale. În 2025, doar o treime din cele peste 3,6 milioane externări au fost făcute cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce o mare parte a cazurilor au mers direct la urgențe.
Declarații și perspective oficiale
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, confirmă deficitul persistent de medici în peste o mie de localități și subliniază necesitatea sprijinului nu doar financiar, ci și prin educație și infrastructură, precum și implicarea autorităților locale pentru a combate această inegalitate.
Exodul medicilor tineri și diferențele față de alte țări
Procentul medicilor de familie din totalul medicilor în România este sub media europeană, iar mulți tineri aleg să profeseze în mediul rural din Franța sau Anglia. Dr. Dumitra evidențiază diferențele în suportul oferit – în Occident, medicilor li se asigură locuințe, cabinete complet echipate și facilități fiscale, în timp ce în România aceștia întâmpină bariere birocratice și cheltuieli personale pentru amenajarea cabinetelor.
Paradoxul birocrației și restricțiile din sistem
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie, critică restricțiile privind prescripția analizelor și medicamentelor, care limitează activitatea medicilor de familie din România în comparație cu alte țări. Totodată, ea evidențiază că digitalizarea nu a redus birocrația, care rămâne o problemă majoră prin menținerea unor proceduri complexe și registre fizice redundante.
Astfel, situația medicinei de familie în mediul rural românesc rămâne fragilă, cerând intervenții urgente pentru a garanta un acces echitabil la servicii medicale pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc.
