Reforma pensiilor speciale, unul dintre cele mai controversate angajamente din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este percepută ca un eșec major și o iluzie transmisă publicului, afirmă fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, Ghinea subliniază că schimbările legislative operate până acum au vizat aproape exclusiv pensiile magistratilor, ignorând alte categorii privilegiate precum militarii, diplomații, aviatorii sau parlamentarii.
Potrivit fostului oficial, aprobarea de către Comisia Europeană a jalonului aferent pensiilor de serviciu nu echivalează cu o corectare reală a inechităților, ci reflectă mai degrabă o cedare la presiunea politică internă și un compromis condiționat de contextul geopolitic actual.
Principiul contributivității, nesocotit pentru majoritatea pensiilor speciale
Inițial, PNRR prevedea transformarea tuturor pensiilor speciale astfel încât să respecte principiile egalității și contributivității – ca nicio pensie să nu depășească veniturile realizate în timpul carierei. În practică, însă, parlamentarii au implementat doar modificări parțiale, fără impact financiar semnificativ pe termen scurt și mediu.
Cristian Ghinea propune pentru categoriile din sistemul de apărare un model de calcul similar sistemului public de pensii, bazat pe punctajul corespunzător tuturor veniturilor brute din carieră: „Eu consider că soluția ar fi fost introducerea unui sistem de contributivitate sau aproape contributivitate pentru militari și alte cadre, deoarece unii au contribuit iar alții nu, în funcție de anul intrării în sistem.”
Fostul ministru atrage atenția că păstrarea privilegiilor pentru parlamentari, diplomați sau aviatori contravine principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, deoarece aceste categorii nu pot justifica pensii ce depășesc nivelul contribuțiilor efectuate.
Economii financiare limitate și deteriorarea încrederii publice
Deși în dezbaterile publice s-a susținut că sistemul pensiilor de serviciu reprezintă o povară anuală de aproximativ 12 miliarde de lei pentru bugetul de stat, intervențiile legislative realizate doar pentru magistrați nu vor genera economii semnificative. Aplicarea graduală a noilor reguli și numărul redus al beneficiarilor din sistemul judiciar vor face ca efectele financiare să fie aproape insesizabile pe termen scurt și mediu.
Mai mult decât impactul bugetar, Ghinea evidențiază o problemă morală esențială: acceptarea de către Comisia Europeană a reformelor partiale a fost un compromis rezultat din opoziția politică internă, în special din partea PSD, dar și din cauza contextului regional tensionat generat de războiul din Ucraina.
