Comisia Europeană a oferit prima reacție oficială privind „amendamentul Fritz” introdus în noua lege a integrității din România, după ce Curtea Constituțională a validat acest amendament, iar legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, instituția examinează în prezent această lege pentru a stabili dacă este în concordanță cu legislația Uniunii Europene și dacă respectă cerințele Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Evaluarea va face parte din analiza celei de-a șasea și ultimei cereri de plată pe care România o va depune în octombrie în cadrul PNRR.
Deși detalii specifice despre comunicarea oficială trimisă Guvernului României nu au fost făcute publice, se știe că aceasta conține întrebări legate de „amendamentul Fritz” și de decizia de încetare automată a mandatelor pentru oficialii declarați în incompatibilitate sau conflict de interese în trecut.
Ce prevede „amendamentul Fritz”
Adoptat cu sprijinul PSD și AUR, „amendamentul Fritz” prevede că persoanele declarate în incompatibilitate sau conflict de interese, pentru care termenul legal de interdicție de trei ani nu s-a încheiat, își vor pierde funcția sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Această măsură vizează în mod direct primarul Timișoarei, Dominic Fritz, declarat în conflict de interese în iunie 2026 de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și alți nouă aleși locali aflați în situații similare, conform Agenției Naționale de Integritate.
Asigurările autorităților române pentru menținerea fondurilor PNRR
În urma primirii scrisorii din partea Comisiei Europene, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a declarat că executivul european a cerut clarificări privind necesitatea încetării imediate a mandatelor unor oficiali aleși. Guvernul României a transmis un comunicat în care susține că întreprinde toate demersurile pentru ca țara să nu piardă cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate.
„Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770 milioane de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate, ca urmare a suspiciunilor apărute la nivel european, dar și în societatea românească, privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI”, se spune în comunicat.
Validarea amendamentului de către Curtea Constituțională
Legea care cuprinde „amendamentul Fritz” a fost contestată la Curtea Constituțională de partidele USR și PNL, însă CCR a decis că această prevedere este constituțională. Ulterior, președintele Nicușor Dan a promulgat legea, subliniind importanța accesării fondurilor PNRR și evitarea afectării credibilității României pe plan extern.
Legea a fost adoptată înainte de termenul-limită din 31 august 2026, asigurând posibilitatea acccesării fondurilor. Cu toate acestea, Guvernul precizează că va utiliza perioada rămasă până la depunerea cererii de plată pentru a corecta eventualele neconcordanțe din actul normativ.
Autoritățile române așteaptă ca Bruxelles-ul să finalizeze cât mai rapid analiza pentru a putea continua procesul de deblocare a finanțării.
