Cristian Fulaș, scriitor recunoscut la nivel internațional și câștigător al unui prestigios premiu acordat de Academia Franceză în 2023, a oferit un interviu detaliat pentru Libertatea în care și-a exprimat opinia despre situația literaturii române, despre finanțarea sa și despre provocările de a trăi exclusiv din scris în România.
Autorul, născut în 1978, a debutat în 2015 cu volumul „Fâşii de ruşine”, care a fost distins cu mai multe premii literare. Ulterior, a publicat cărți importante precum „După plâns”, „Cei frumoși și cei buni” sau „Ioșca”, roman apreciat atât pe plan național, cât și internațional, ajuns acum la a treia ediție, ultima fiind lansată la Editura Litera.
Pe lângă realizările sale literare, Cristian Fulaș este și un traductor de succes, aducând în limba română opere majore, printre care o nouă traducere a celebrului roman „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust.
Romanul „Ioșca” a fost distins cu numeroase premii, printre care „Romanul Anului” la Premiile RSS Reloaded și premiul pentru „Cel mai iubit roman al anului 2021”, oferit de liceeni în cadrul FILIT. Criticii au apreciat intensitatea și profunzimea tragediei relatate în carte, iar publicul din Franța a primit cu entuziasm ediția publicată în țara respectivă.
În discuția despre procesul creativ, Cristian Fulaș a mărturisit că scrierea romanului „Ioșca” a fost un demers laborios și plin de răsturnări de situație, demarat între 2017 și 2018 și finalizat abia în 2020, cu schimbări semnificative în structura și desfășurarea acțiunii. De exemplu, personajul principal inițial murea la final, dar această scenă a fost refăcută, îmbrăcând o nouă formă în versiunea finală.
Scriitorul a subliniat importanța rigurozității stilistice și a atenției la detalii în literatură, afirmând că se consideră un „maniac al stilului” și că își dorește ca textul să fie cât mai aproape de perfecțiune formală. Pentru el, „Ioșca” reprezintă rezultatul unei munci susținute de aproape un deceniu.
Totodată, Cristian Fulaș a abordat în interviu și tema finanțării literaturii române, exprimând o critică dură față de modul în care se cheltuiesc sume mari de bani publici, dar fără rezultate satisfăcătoare, pe care le consideră „jalnice”. El punctează nevoia unei strategii clare pentru a face literatura română mai atractivă, inclusiv pentru tineri în școli și licee, astfel încât aceasta să capteze un public mai numeros și mai dedicat.
În concluzie, Cristian Fulaș își exprimă speranța că prin efort susținut și o viziune atentă, literatura română poate să-și câștige un loc binemeritat în cultura contemporană, iar scriitorii pot să trăiască din creația lor.
