Românii au investit aproape 4,9 miliarde de euro în vacanțe petrecute în străinătate în primele șase luni ale anului 2026, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Această sumă reprezintă o creștere importantă față de aceeași perioadă a anului precedent și a generat un deficit extern de 2,5 miliarde de euro în sectorul turistic intern.
Fenomenul reflectă atât preferințele turiștilor români, cât și vulnerabilitățile industriei turistice din țară. Economistul Adrian Codirlașu subliniază că unul dintre factorii principali este diferența de prețuri: serviciile turistice din țările vecine precum Bulgaria sau Grecia sunt adesea mai accesibile și oferă o calitate superioară la costuri mai mici.
În plus, aprecierea reală a leului face ca produsele și serviciile din străinătate să devină mai atractive financiar. Problemele legate de infrastructura rutieră din România, precum drumurile nemodernizate și lipsa conexiunilor rapide, reduc atractivitatea călătoriilor interne. „Este mai avantajos să călătorești în Bulgaria unde timpul de deplasare este mai scurt, decât să pierzi jumătate de zi pe drum pe Valea Prahovei”, explică Codirlașu.
Voucher-ele de vacanță, care au avut un rol încurajator pentru turismul intern, au fost reduse, afectând astfel direct sectorul. Membrul Consiliului Director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Dan Anghelescu, remarcă faptul că dispariția acestor facilități financiare a determinat o parte importantă din turiști să aleagă oferte mai bune în afara țării. „Deși situația nu era ideală înainte, reducerea voucherelor a accelerat migrarea către destinații externe”, adaugă el.
Dincolo de motivele economice, românii sunt atrași și de experiențele culturale și peisajele unice oferite de destinații precum Franța, Austria sau insulele exotice. „Mulți vor să viziteze Luvrul, Versailles sau să se bucure de vibe-ul insulelor pe iaht, experiențe ce nu pot fi replicate în România”, mai spune Anghelescu.
România dispune de numeroase puncte turistice de interes, însă acestea sunt subexploatate din punct de vedere al promovării internaționale. În timp ce alte state implementează campanii de marketing agresive, țara noastră rămâne în urma în atragerea turiștilor străini. „Nu dezvoltăm incoming-ul – nu aducem suficienți turiști străini să le arătăm ce nu găsesc în alte destinații”, apreciază Anghelescu, menționând atracții precum mănăstirile din Bucovina, zona Maramureșului sau Castelul Peleș.
Totodată, lipsa unui buget dedicat și a unei echipe specializate limitează eforturile de imagine, în ciuda potențialului important al acestor obiective. Exemplul târgului de Crăciun din Craiova, popular la nivel local, dar neincluse în strategii naționale de promovare, evidențiază această problemă. „Ministerul Turismului nu susține astfel de evenimente în campanii internaționale, ceea ce reduce vizibilitatea României pe harta turismului global”, adaugă Dan Anghelescu.
În concluzie, fără o susținere consolidată a turismului intern, o infrastructură îmbunătățită și o strategie coerentă de promovare la nivel guvernamental, România riscă să piardă în continuare teren în fața altor destinații mai atractive pentru turiștii români și străini.