Conform datelor oficiale prezentate de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, în anul 2026 a fost înregistrată o creștere semnificativă a dronelor străine care au pătruns ilegal în spațiul aerian al României. Dintr-un total de 42 de astfel de incidente raportate de la începutul războiului, 24 s-au produs doar în primele opt luni ale acestui an. Această evoluție alarmantă este corelată cu o intensificare a atacurilor lansate de Rusia la granița cu Ucraina.
În perioada recentă, Forțele Aeriene Române și cele ale aliaților NATO au fost ridicate de la sol pentru misiuni de Poliție Aeriană de 78 de ori, dintre care 43 de intervenții s-au realizat în 2026, pentru a răspunde acestei creșteri a amenințărilor aeriene.
Motivarea creșterii incursiunilor cu drone
Contramiralul (r) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al Forțelor Navale Române, oferă câteva explicații esențiale pentru această tendință. După ce Ucraina a blocat porturile rusești de la Mările Azov și Caspică prin atacuri repetate, Rusia a ripostat prin blocarea portului Odesa, situat la Marea Neagră, vitale pentru exporturile ucrainene. În plus, distrugerea țintelor militare din Crimeea a dus la o intensificare a conflictului în zona de est a Mării Negre.
Portul Odesa era principalul punct de expediere al mărfurilor ucrainene, însă în prezent companiile maritime evită această rută din cauza situației tensionate. Ucraina a început să-și redirecționeze exporturile prin porturile dunărene Reni și Ismail, aflate pe malul opus celui românesc, în zona brațului Chilia al Dunării. Din aceste porturi, navele se îndreaptă către destinații prin Marea Neagră, trasee care ajung foarte aproape de țărmul României și Bulgariei, sau prin canalul românesc Dunăre-Marea Neagră, numit Sulina.
În încercarea de a opri aceste transporturi, Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene dunărene, dar fiind dificilă blocarea completă a Dunării, dronele de atac rusești ajung frecvent pe teritoriul românesc, uneori cu doar câțiva kilometri distanță, explică contramiralul Ciorobea.
Perspective NATO asupra evoluției conflictului
Un oficial NATO contactat de Libertatea a evidențiat două tendințe majore în contextul conflictului ruso-ucrainean: creșterea intensității atacurilor și o diminuare a atenției acordate efectelor colaterale, inclusiv asupra civililor și infrastructurilor terțe. Această schimbare de paradigmă explică, în parte, și incursiunile frecvente ale dronelor în spațiul aerian al membrilor NATO, inclusiv România.
Reprezentantul NATO subliniază că apetitul pentru risc a crescut față de anul precedent și că vigilența scade, context care generează preocupări privind stabilitatea regională.
Semnificația creșterii prezenței dronelor marine
Pe lângă dronele aeriene, au fost raportate și numeroase drone de luptă maritime detectate sau găsite în zonele maritime românești. Contraamiralul Ciorobea atribuie în parte această situație și condițiilor meteorologice recente, cu vânturi puternice ce au împins resturile dronelor către coastele României.
Întrebările legate de riscurile ca aceste drone să țintească platforme strategice, precum Neptun Deep, consacrată pentru exploatarea gazelor naturale, rămân în discuție, relevând o nevoie de monitorizare atentă și consolidare a securității maritime.
În concluzie, creșterea numărului de incursiuni ale dronelor pe teritoriul României reflectă și escaladarea tensiunilor militare de la granița cu Ucraina, precum și efectele indirecte ale războiului asupra securității regionale.
