Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, realizată de președintele Nicușor Dan fără reluarea consultărilor cu partidele parlamentare, a generat dezbateri aprinse în rândul specialiștilor în drept constituțional.
Fostul judecător al Curții Constituționale Tudorel Toader susține că, în conformitate cu prevederile Constituției, președintele ar fi trebuit să înceapă din nou procedura de consultare a formațiunilor parlamentare. Potrivit acestuia, consultarea anterioară cu privire la propunerea lui Eugen Tomac și-a pierdut valabilitatea odată cu schimbarea candidaturii, astfel că reînceperea discuțiilor era obligatorie.
În schimb, constituționalistul Marius-Nicolae Bălan atrage atenția asupra ambiguităților din textul constituțional, care lasă loc unor interpretări cu privire la această situație. El consideră că important este să se aprecieze dacă decizia președintelui respectă principiul „loialității constituționale”, iar dacă finalitatea consultărilor anterioare a fost clară și se consideră că o altă persoană are șanse reale să obțină sprijin în Parlament, o nouă rundă de consultări poate fi considerată neesențială.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a precizat anterior că desemnarea s-a încadrat în limitele Constituției, deoarece legea fundamentală nu impune neapărat reluarea consultărilor în această situație.
Argumentele lui Tudorel Toader: necesitatea reluării procedurii
Tudorel Toader explică faptul că procesul constituțional pentru formarea guvernului trebuie să parcurgă etape clare și obligatorii: consultarea partidelor parlamentare, desemnarea premierului, prezentarea listei de miniștri, programul guvernamental și votul în Parlament. O schimbare a propunerii de premier fără reconsultare încalcă această ordine. Totodată, el afirmă că președintele poate continua să desemneze candidați în mod repetat, însă riscul este ca Guvernul actual să rămână în funcție pe perioadă nedeterminată, în lipsa unei majorități parlamentare care să aprobe un nou executiv.
Toader este sceptic în privința acceptării unei eventuale contestații la Curtea Constituțională asupra legitimității numirii lui Veștea, dar nu exclude posibilitatea unei astfel de sesizări, anunțată deja de liberali.
Interpretarea profesorului Marius-Nicolae Bălan: o zonă neclară în Constituție
Din perspectiva profesorului Marius-Nicolae Bălan, articolul 103 din Constituție nu reglementează explicit reluarea consultărilor parlamentare în cazul unei a doua desemnări. Astfel, există un spațiu juridic deschis interpretărilor. Președintele, dacă consideră că o nouă persoană poate obține sprijinul majorității, poate să o nominalizeze fără a parcurge formal toți pașii de la început, pentru a evita blocajele politice prelungite.
Profesorul subliniază că principiul „loialității constituționale”, invocat frecvent de Curtea Constituțională, trebuie respectat de către președinte. Aceasta înseamnă că desemnarea trebuie să fie făcută cu seriozitate și responsabilitate, urmărind un rezultat viabil pentru formarea Guvernului și nu într-un mod arbitrar.
În esență, controversa juridică se concentrează pe modul în care trebuie interpretat textul constituțional și pe echilibrul delicat între respectarea procedurilor formale și soluționarea eficientă a crizelor politice.
