Adoptarea unei noi Legi a salarizării unitare pentru angajații din sectorul public, care să reducă sporurile actuale la mai puțin de jumătate și să elimine diferențele salariale semnificative între categoriile similare de angajați, a generat dezbateri intense atât în plan politic, cât și juridic.
Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, programată între 27 și 31 iulie, pentru votarea ultimelor șase legi necesare în finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), printre care se numără și Legea salarizării publice.
În paralel, Partidul Social Democrat (PSD), prin vocea liderului Sorin Grindeanu, a precizat că va susține adoptarea legii numai dacă amendamentele propuse de social-democrați sunt acceptate de majoritatea parlamentară actuală. Grindeanu a acuzat PNL că nu a respectat termenul asumate pentru depunerea proiectului de lege în Parlament.
În cursul zilei de miercuri, la Palatul Cotroceni au avut loc negocieri politice la nivel înalt, la care au participat reprezentanți ai PSD și PNL, alături de consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, pentru a stabili forma finală a proiectului legislativ.
De asemenea, Grindeanu l-a criticat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pentru lipsa unei consultări reale cu categoriile afectate, în ciuda asigurărilor repetate privind transparentizarea procesului. El a mai menționat că și reprezentanții UDMR au exprimat rezerve, în special pentru angajații din sectorul sănătății.
Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a transmis că au avut loc consultări ample cu partenerii sociali, incluzând lideri sindicali și organizații profesionale, pentru a asigura o largă bază de dialog privind noua lege.
Perspectivele PSD asupra Legii salarizării
Fostul ministru al Muncii din Guvernul Ilie Bolojan, Florin Manole, a declarat pentru Libertatea că PSD dorește ca niciun salariu din sistemul public să nu scadă sub nivelul salariului minim brut, stabilit la 4.300 lei de la 1 iulie 2026.
Social-democrații propun reglarea coeficienților care influențează calculul salariilor pe sectoare, acestea urmând să fie stabilite prin opt coeficienți și o valoare de referință de 4.100 lei. De exemplu, președintele României ar urma să beneficieze de coeficientul maxim, 8.
Manole subliniază necesitatea clarificării poziției personalului TESA (tehnic și administrativ) din domeniul sănătății, exemplificând că în timpul pandemiei de COVID-19 anumite categorii angajate, precum liftierii, nu au fost inițial recunoscute pentru sporul epidemiologic, deși au avut contact direct cu pacienții.
Noua Lege a salarizării trebuia adoptată conform calendarului asumat la semnarea PNRR, iar termenul limită pentru implementarea reformelor este sfârșitul lunii august. Guvernul trebuie să înainteze Comisiei Europene ultimele solicitări de plată aferente acestui plan, în valoare de aproximativ trei miliarde de euro.
Ministrul Muncii a pregătit încă din 2024 un proiect pentru salarizarea unitară a bugetarilor, elaborat în colaborare cu experți și parteneri sociali, însă procesul legislativ întâmpină obstacole politice semnificative.
