Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a generat o reacție puternică în spațiul public de la Chișinău după ce a exprimat îndoieli legate de identitatea comună a moldovenilor și românilor, ridicând sub semnul întrebării faptul că limba și religia celor două țări sunt identice.
Invitat la emisiunea „Cabinetul din umbră”, moderată de Vitalie Călugăreanu, diplomatului i s-a cerut opinia privind posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintei Maia Sandu. Aceasta a sugerat că în eventualitatea unui blocaj în procesul de aderare la Uniunea Europeană, unirea cu România – membră UE – ar putea fi o alternativă viabilă.
Răspunzând, ambasadorul a subliniat că o astfel de decizie aparține exclusiv cetățenilor celor două state suverane, dar a adăugat un comentariu controversat. El a pus „sub semnul întrebării” existența unei limbi și religii comune între Moldova și România, argumentând că în statele europene moderne există diversitate etnică și lingvistică, iar valorile europene presupun respectul pentru toate aceste diferențe.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Jurnaliști, politicieni și activiști unioniști au condamnat declarațiile ambasadorului, acuzându-l că urmărește interesele Rusiei. Nicolae Chicu, jurnalist și vlogger, a declarat că un reprezentant diplomatic european nu trebuie să pună sub semnul întrebării identitatea românească a moldovenilor, considerând această poziție o manifestare a unui scop ascuns similar cu cel al Moscovei.
Și jurnalistul Răzvan Gheorghe a criticat dur poziția lui Knirsch, acuzându-l că promovează narațiunile moldovenismului stalinist și discursuri „românofobe”, asumând astfel o agendă rusă pe teritoriul Republicii Moldova.
Controversa reflectă tensiunile profunde din regiune legate de identitatea națională și parcursul european al Republicii Moldova, după cum și felul în care comunitatea internațională percepe și influențează aceste dezbateri.
