Programul Rabla pentru anul 2026 prevede subvenționarea exclusivă a vehiculelor produse în Uniunea Europeană sau în câteva state partenere, ceea ce a generat reacții critice din partea producătorilor japonezi și coreeni. Aceștia susțin că măsura este discriminatorie, chiar dacă scopul declarat este protejarea constructorilor europeni împotriva concurenței chineze, uneori acuzată de dumping prin subvenții guvernamentale masive.
Dealerii auto din România, nemulțumiți de condițiile noii legislații, analizează posibilitatea de a contesta măsurile la Ministerul Mediului, însă evită să discute public până la stabilirea unui punct de vedere oficial. Sursele apropiate sectorului auto relevă că deși intenția de a sprijini producția internă este salutabilă, abordarea ministerului nu reflectă în totalitate realitățile pieței auto locale și pare să avantajeze în mod evident Dacia.
Producătorii chinezi afectați acceptă faptul că plata tarifelor vamale de până la 45%, impuse de Uniunea Europeană, ar putea contracara efectele concurenței neloiale, astfel încât excluderea lor din programul Rabla este contestabilă.
Contextul deciziei Ministerului Mediului
Conducerea Ministerului Mediului, sub coordonarea Dianei Buzoianu (USR), a majorat bugetul programului de la 200 la 300 de milioane de lei. Simultan, condițiile eligibilității vehiculelor au fost revizuite pentru a introduce criteriul "Made in EU", ce limitează finanțarea la autoturismele produse în Uniunea Europeană, conceput ca o reacție împotriva producătorilor chinezi acuzați de dumping.
Mărcile chineze precum MG, BYD, Chery sau Geely sunt vizate direct de această interdicție, însă ea afectează și modele precum Dacia Spring – produsă în China de grupul Dongfeng pentru Renault – precum și anumite exemplare Volvo, Cupra, BMW sau Mini, importate din Asia.
Extinderea criteriului „Made in EU” și excluderea unor țări cu acorduri comerciale
În proiect, Ministerul a inclus și state cu acorduri comerciale în domeniul auto cu UE, precum Marea Britanie, Elveția, Maroc și Turcia. Cu toate acestea, lipsa Coreei de Sud și Japoniei, care au și ele tratate de liber schimb cu Uniunea, a stârnit critici puternice. Mai mult, UE are încheiate tratate comerciale și cu blocuri ca Mercosur și recent cu Statele Unite.
Reacții din partea constructorilor și tensionări europene
Excluderea Japoniei și Coreei de Sud a generat nemulțumiri la nivel național și european, mai ales că unele mărci japoneze – Mazda, Subaru, Honda – nu au fabrici pe teritoriul UE, dar au o prezență semnificativă pe piața europeană. Nissan și Mitsubishi au o situație particulară, utilizând infrastructura partenerilor pentru piața europeană.
În paralel, la Bruxelles se desfășoară un conflict similar între Franța și Comisia Europeană legat de extinderea programului "Made in EU" pentru a include Marii Britanii, Coreea de Sud și Japonia. Aceasta din urmă este o reacție la presiunea constructorilor auto de a proteja lanțurile de aprovizionare strategice, însă Franța susține că astfel sunt vulnerabilizate interesele Uniunii.
Impact asupra pieței auto din România
În cazul în care prevederile actuale se mențin, programul Rabla va exclude achiziția prin subvenții a unor modele japoneze și coreene populare pe piața românească, ceea ce ar putea restrânge semnificativ opțiunile consumatorilor. Mazda, de exemplu, importă modelele destinate pieței europene direct din Japonia sau Mexic, iar modelele electrice vin din China, ceea ce le face neeligibile în noul sistem.
