Un tânăr antreprenor din Elveția, Rafael Kehl, în vârstă de 36 de ani, a decis să închidă măcelăria sa din Volketswil, cantonul Zürich, după patru ani de activitate, motivând această hotărâre prin dificultățile constante întâmpinate în recrutarea și menținerea personalului. Kehl a subliniat în mod expres problemele pe care le-a întâmpinat cu angajații tineri, afirmând că „mulți nu au chef să muncească” și că unii își doresc să lucreze doar parțial, dar să fie plătiți integral, o declarație care a reaprins o dezbatere veche în societatea elvețiană cu privire la etica muncii în rândul Generației Z.
În scopul înțelegerii mai bine a opiniei publice, publicația care a acoperit acest subiect a realizat un sondaj la care au răspuns peste 20.500 de persoane. Rezultatele au indicat că 47% dintre respondenți cred că tinerii nu mai sunt dispuși să depună eforturi serioase la locul de muncă, iar alți 43% recunosc existența unor probleme legate de atitudinea față de muncă, însă nu consideră că acestea se aplică întregii generații.
Comentariile cititorilor au reflectat o gamă largă de opinii. Yvonne Abt a împărtășit că firma sa a început să renunțe intenționat la angajații sub 30 de ani, observând efecte benefice asupra moralei echipei rămase. Peter Fischer a remarcat o schimbare a valorilor în rândul tinerilor, care prioritizează echilibrul între viața profesională și cea personală.
Pe de altă parte, Carina König a atras atenția asupra faptului că există persoane mai în vârstă dispuse să lucreze în domenii ca măcelăria, dar se confruntă cu discriminare pe criterii de vârstă. Ea a subliniat că discuțiile despre Generația Z se focusează frecvent pe cererea acesteia pentru programe de muncă mai scurte și mai flexibile.
Alți participanți la dezbatere au respins însă generalizările. Martin Rutz a afirmat că sectoare precum gastronomia, îngrijitorii sau meseriile practice necesită angajați pregătiți să depună efort susținut și să respecte programul, dar a atras atenția și asupra factorilor care au determinat schimbarea atitudinii tinerilor, printre care costul ridicat al vieții, dificultățile de acces la locuințe și incertitudinile economice.
Dario Mario a exprimat o opinie asemănătoare, indicând probleme structurale precum subfinanțarea formării profesionale și salariile considerate insuficiente pentru cerințele impuse. În schimb, Mark Krähenbühl a afirmat că în compania sa lucrează mulți tineri motivați și implicați, evidențiind importanța respectului și aprecierii angajaților și avertizând împotriva generalizărilor bazate pe câteva cazuri negative.
