În data de 9 iulie 2026, Curtea de Apel București examinează contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București care a dispus punerea în libertate sub control judiciar a lui Viorel Pașca și a celor cinci membri ai familiei sale. Aceștia sunt implicați în administrarea, din 2006 până în prezent, a 18 cămine ilegale situate în localitățile Dumbrava, Tinca și Incești, din județul Bihor.
Pe fondul opiniei publice care-l percepe pe Viorel Pașca ca pe un „bun samaritean” ce operează un ONG finanțat prin donații, procurorii DIICOT ridică o altă perspectivă. Aceștia arată că, de fapt, Pașca nu recruta direct persoanele vârstnice sau bolnave, ci acestea erau direcționate către căminele sale de spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe, inclusiv Sibiu, Satu Mare, Brașov, Timișoara, București, Constanța și Botoșani.
Documentele depuse în instanță indică faptul că Viorel Pașca lua cardurile și actele de identitate ale persoanelor cazate la Asociația Dumbrava „Dumnezeu Poartă de Grijă”, utilizând aceste documente pentru a obține în mod fraudulos indemnizații și alte beneficii financiare pe numele lor. Ancheta evidențiază astfel transformarea aparentă a unei acțiuni filantropice într-o afacere de familie, care aducea profituri considerabile grupului infracțional condus de Pașca.
La perchezițiile făcute la domiciliul său, procurorii au găsit 217 carduri bancare aparținând persoanelor aflate în grija asociației, precum și sume importante de bani în mai multe valute, totalizând peste 280.000 de lei echivalent. Deși în fața instanței Viorel Pașca a recunoscut existența unor conturi bancare – unul personal, declarat gol, și unul al asociației –, el nu a oferit explicații convingătoare cu privire la modul în care au fost ridicate fondurile în numerar și nici despre motivele construirii repetate a unor case cu spații insuficiente pentru autorizare legală ca azile.
Acuzația principală a procurorilor DIICOT este că grija manifestată de Viorel Pașca față de persoanele vulnerabile era formală și orientată în primul rând spre exploatarea situației acestora. Astfel, Asociația Dumbrava DPG pare să fi fost mai degrabă un mijloc de acoperire pentru o afacere de familie decât un ONG dedicat protecției celor nevoiași.
Analiza structurilor familiale și profesionale oferă indicii în acest sens: dintre membrii familiei, doar Emanuel Pașca, fiul lui Viorel Pașca, are studii superioare și ocupă funcția de viceprimar în comuna Holod, unde funcționează azilele ilegale. El este și vicepreședintele asociației. În schimb, ceilalți membri familiei au pregătire școlară limitată și nu dețin o specializare profesională relevantă.
Judecătorul de drepturi și libertăți a respins solicitarea DIICOT pentru arestare preventivă în cazul lui Viorel Pașca și al membrilor familiei, însă procesul continuă la Curtea de Apel București, unde se analizează în detaliu gravitatea acuzațiilor și probele prezentate de procurori.
