Consiliul Concurenței din România a aplicat recent amenzi totale în valoare de 3,73 miliarde de lei pentru zece bănci care au participat la stabilirea indicelui ROBOR. Autoritatea a constatat că angajații acestor instituții au comunicat între ei, folosind platforme de mesagerie precum WhatsApp și SMS, discutând cotările ROBOR în paralel cu fluxurile oficiale interbancare. Această practică a fost unul dintre motivele principale pentru penalizarea severă a instituțiilor financiare.
Informațiile au fost dezvăluite de surse apropiate anchetei și urmează să fie confirmate oficial odată cu prezentarea motivării amenzilor, așteptată la sfârșitul lunii. Băncile vizate de această sancțiune sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Eximbank, CEC, Unicredit, Intesa Sanpaolo și Libra.
Mecanismul de cotare a ROBOR
Stabilirea indicelui ROBOR se face zilnic, în două etape: în prima, pe o perioadă strict reglementată de 30 de minute, băncile transmit cotațiile dobânzilor la care sunt dispuse să ofere împrumuturi către alte bănci. În a doua etapă, cotațiile extreme sunt eliminate și se calculează o medie aritmetică, care devine referința oficială pentru ziua respectivă.
Consiliul Concurenței susține că procesul de cotare trebuie să se realizeze în condiții de independență totală, fără ca băncile participante să aibă acces la informațiile concurenților în timpul celor 30 de minute de cotare. Aceasta este o cerință detaliată în Regulamentul BNR privind stabilirea indicilor ROBOR și ROBID, în vigoare din noiembrie 2019.
Cadrul juridic și implicațiile disciplinare
Potrivit articolului 5.1 din regulament, băncile trebuie să asigure că ratele cotate reflectă condițiile reale de piață, fiind independente și oneste, neinfluențate de conflicte de interese. Acest principiu de independență înseamnă, în termeni juridici, că nicio instituție financiară nu trebuie să cunoască cotările celorlalți participanți în timpul procesului de fixing.
Comisia Europeană a fost consultată în acest caz și a confirmat aplicabilitatea principiilor similare celor invocate anterior în cadrul sancțiunilor pentru manipularea indicelui Libor, conform surselor din cadrul Consiliului Concurenței.
De asemenea, un raport intern al uneia dintre băncile amendate semnala potențialele riscuri de penalizare, ceea ce indică o conștientizare parțială a neregulilor produse.
Importanța indicelui ROBOR în sistemul bancar
Inițial, ROBOR reprezenta media dobânzilor practicate între bănci pentru împrumuturi pe piața monetară, asigurând lichiditate în sectorul bancar. Ulterior, acest indice a fost adoptat de statul român ca referință pentru calculul ratelor la creditele în lei, împiedicând stabilirea arbitrară a dobânzilor de către bănci. Calculul dobânzilor creditelor se face prin adăugarea unei marje bancare la valoarea ROBOR.
Din 2019, a fost introdus și indicele IRCC, bazat tot pe valoarea ROBOR, dar calculat cu o întârziere de trei luni.
Poziția BNR și reacțiile oficiale
În replică, Banca Națională a României, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, a negat acuzațiile, afirmând că raportul nu conține nicio dovadă a unei comunicări necorespunzătoare privind stabilirea ROBOR. Totodată, atât BNR, cât și băncile implicate, au respins comentariile de manipulare aduse în spațiul public.
Potrivit raportului recent privind stabilitatea financiară publicat pe 6 iulie, BNR avertizează că băncile care au fost amendate se pot confrunta cu repercusiuni suplimentare, dincolo de sancțiunile financiare deja aplicate.
