Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a atras atenția asupra unei realități îngrijorătoare din sectorul energetic de stat, unde zece persoane dețin în comun 47 de funcții în 16 companii diferite. Această situație reflectă un sistem construit pentru a menține un grup restrâns în poziții de putere, fapt ce împiedică schimbările necesare.
Într-o postare publicată pe Facebook, Gheorghiu a dezvăluit că 25 de persoane acumulează 77 din cele 288 mandate existente în sector. Ea a evidențiat faptul că problema nu constă în lipsa legislației, ci în absența voinței politice de a elimina lacunele din cadrul normelor actuale, care permit aceste practici.
Câștiguri substanțiale prin cumularea funcțiilor
Vicepremierul a exemplificat modul în care unii dintre acești demnitari reușesc să obțină salarii lunare impresionante prin ocuparea simultană a mai multor funcții de conducere. Astfel, o persoană poate câștiga până la 75.000 lei lunar, din combinarea unui rol executiv de director cu poziții în consiliile de administrație, în timp ce alții ajung la salarii de peste 58.000 lei pe lună.
O rețea restrânsă cu funcții multiple
Zece persoane gestionează 47 de mandate distribuite în 16 companii energetice de stat, ocupând diverse poziții – fie în consiliile de administrație, fie în cele de supraveghere, sau în funcții executive. Dacă se extinde cercetarea, se constată că 25 de indivizi controlează aproape o pătrime din totalul mandatelor active.
Nevoia stringentă de reformă
Oana Gheorghiu a subliniat că acest model favorizează menținerea acestor persoane în structură, iar domeniul energetic, fiind unul crucial pentru economia țării și pentru buzunarele cetățenilor, resimte direct efectele acestei situații. Ea a amintit că prețurile mai ridicate la energie față de țările vecine reflectă strategiile și investițiile inadecvate din ultimii ani.
Reforma sectorului energetic trebuie să înceapă cu o analiză detaliată a cadrului actual și cu identificarea cât mai exactă a lacunelor legislative care permit asemenea abuzuri. În acest scop, s-a procedat la modificări legislative recente, cum ar fi Legea nr. 158/2025, care facilitează revocarea persoanelor ce nu respectă noile plafoane salariale, fără despăgubiri, în termen de 60 de zile.
Cu toate acestea, vicepremierul a subliniat că schimbările legislative nu sunt suficiente dacă nu sunt eliminate «portițele» prin care sistemul perpetuează aceste practici. Lupuare sesizate vizând stoparea risipei financiare din companiile de stat reprezintă o prioritate absolută.
„Fiecare regulă nouă se lovește de o tradiție îndelungată: un grup restrâns care rotește aceleași funcții prin aceleași companii și o practică instituțională care a preferat să lase lucrurile neschimbate”, a adăugat Oana Gheorghiu, punctând necesitatea unor intervenții profunde pentru restructurarea reală a sectorului energetic.
