De la căderea regimului comunist și până în prezent, autoritățile din Federația Rusă nu au transferat niciun ajutor financiar către primăriile din Dobrogea unde trăiesc comunități importante de ruși lipoveni. Acest lucru a fost confirmat prin solicitarea oficială de informații adresată a 11 administrații locale din zonă, vizând existența unor proiecte, programe sau finanțări susținute de instituții sau fundații ruse.
Dintre aceste localități, opt – Jurilovca, Carcaliu, Chilia, Sarichioi, Tulcea, Slava Cercheză, C.A. Rosetti și Ghindărești – au răspuns că nu au primit niciun suport financiar direct din partea Rusiei în ultimele 35 de ani. Restul administrațiilor nu au furnizat un răspuns. Localitățile care au transmis informațiile adăpostesc împreună peste 10.000 de ruși lipoveni, conform recensământului populației din 2022.
În Dobrogea trăiesc în total peste 12.000 de etnici ruși lipoveni, majoritatea în satele izolate din Delta Dunării, unde accesul la utilități de bază, precum electricitatea sau serviciile medicale, este adesea limitat. În regiune, utilitățile elementare reprezintă mai degrabă excepții, iar mulți localnici se confruntă cu lipsa serviciilor medicale de bază.
În anul 2020, mai mult de jumătate dintre localitățile din Delta Dunării erau private de prezența unui medic de familie. Eugenia Vasile, directoarea CJAS Tulcea, a declarat pentru Agerpres că populația redusă și dispersată, combinată cu dificultățile de deplasare pe Dunăre, descurajează medicii să practice în această zonă, iar autoritățile locale ar trebui să se implice mai activ în remedierea situației.
Totodată, în 2021, intrarea în vigoare a Legii consumatorului vulnerabil a dus la anularea subvenției de 50% la energia electrică pentru peste 4.000 de familii din Delta Dunării, un ajutor ce acoperea costuri esențiale precum cele pentru apă potabilă și energie termică.
În ciuda lipsei finanțărilor directe către aceste comunități, oficialii ruși au afirmat în mai multe rânduri că vor susține interesele persoanelor vorbitoare de limbă rusă din diaspora. Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, declara în 2015 că oferirea unui sprijin cuprinzător vorbitorilor de limbă rusă din afara granițelor este o prioritate necondiționată a politicii externe a Rusiei.
De asemenea, președintele Vladimir Putin susține că protejarea drepturilor „compatrioților” ruși care trăiesc în străinătate reprezintă o datorie morală și o prioritate națională, potrivit unei declarații din 2006.
Pe de altă parte, statul român asigură finanțare pentru minoritățile naționale. În 2025, Guvernul României urma să aloce aproximativ 60 de milioane de euro către organizațiile reprezentative ale minorităților. Suma a fost majorată cu 27 de milioane de lei față de anul precedent, potrivit informațiilor publicate de Adevărul.
Conform datelor Consiliului Minorităților Naționale, cea mai mare parte din aceste fonduri este destinată Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), care urma să primească peste 64 de milioane de lei, cu 6 milioane mai mult decât în anul anterior. Comunitatea Rușilor Lipoveni din România urma să beneficieze de aproximativ 16,4 milioane de lei.
De asemenea, alocări mai mici au fost prevăzute pentru alte minorități: Forumul Cehilor din România (1,57 milioane de lei), Asociația Italienilor din România (4,32 milioane de lei) și Uniunea Culturală a Rutenilor din România (5,18 milioane de lei).
