Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a provocat scumpiri semnificative, incertitudine pe piețe și presiune asupra bugetelor personale, corporative și guvernamentale. Deși consecințele negative sunt resimțite de majoritatea populației, anumite companii înregistrează profituri considerabile, conform BBC.
Petrolul și gazele naturale – beneficiarii majori ai creșterii prețurilor
Cel mai evident impact economic al războiului se reflectă în creșterea prețurilor la energie. Aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale la nivel global tranzitează prin Strâmtoarea Ormuz, iar blocarea acestui coridor strategic a generat volatilitate pe piețele energetice. Această situație a avantajat în special marile companii europene din sectorul petrolier, care dețin divizii specializate în tranzacționare și pot profita de oscilațiile rapide ale prețurilor.
Compania TotalEnergies a raportat un avans al profitului net cu aproape 33%, atingând 5,4 miliarde de dolari în primul trimestru din 2026, susținută de fluctuațiile pieței energetice. În schimb, gigantul american ExxonMobil și Chevron au înregistrat profituri mai reduse față de anul precedent din cauza dificultăților de aprovizionare din Orientul Mijlociu, dar au depășit așteptările analiștilor și prevăd câștiguri crescute în lunile următoare, în condițiile prețurilor ridicate ale petrolului.
Băncile mari din SUA capitalizează pe volatilitatea piețelor financiare
Volatilitatea generată de conflict a adus venituri substanțiale și celor mai mari bănci americane. JP Morgan a obținut venituri record de 11,6 miliarde de dolari în sectorul tranzacțiilor, marcând al doilea cel mai profitabil trimestru din istoria sa. În total, cele șase mari bănci de pe Wall Street – JP Morgan, Bank of America, Morgan Stanley, Citigroup, Goldman Sachs și Wells Fargo – au raportat câștiguri totale de 47,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2026.
Investitorii au reacționat la incertitudinea pieței vânzând active riscante, dar și cumpărând la prețuri reduse, ceea ce a crescut volumul tranzacțiilor. „Volumele mari de tranzacționare au fost avantajoase pentru băncile de investiții, în special pentru Morgan Stanley și Goldman Sachs”, a explicat Susannah Streeter, strateg șef de investiții la Wealth Club.
Industria apărării înregistrează cereri record
Războiul a evidențiat deficiențe în apărarea aeriană și a accelerat achizițiile de sisteme antirachetă, tehnologii anti-dronă și echipamente militare atât în Europa, cât și în Statele Unite. Cheltuielile globale militare au atins aproape 2,9 trilioane de dolari în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, pe fondul nevoii guvernelor de a reface stocurile de armament.
BAE Systems, producător de componente pentru avioanele de vânătoare F-35, anticipează creșterea veniturilor și profiturilor în acest an, citând amenințările sporite la adresa securității și creșterea bugetelor destinate apărării. Companii precum Lockheed Martin, Boeing și Northrop Grumman au raportat la finalul primului trimestru din 2026 niveluri record ale comenzilor restante, deși acțiunile acestora au scăzut recent, din cauza temerilor că sectorul ar fi supralicitat după majorările din ultimii ani.
Energie regenerabilă – o perspectivă în creștere în urma conflictului
Pe lângă sectoarele tradiționale, conflictul a impulsionat interesul pentru energia regenerabilă, reflectând preocuparea crescută pentru reducerea dependenței de combustibili fosili. Potrivit Susannah Streeter, tensiunile din Orientul Mijlociu au revigorat dezbaterile privind tranziția energetică, chiar și în Statele Unite, unde până recent s-a promovat combustibilul fosil.
