România se află în cea de-a noua zi a unei crize politice profunde, izbucnită după ce PSD a retras sprijinul acordat premierului PNL, Ilie Bolojan. Ulterior, ruptura coaliției PSD-PNL s-a accentuat, odată cu retragerea miniștrilor PSD din Guvern și cu anunțul unei moțiuni de cenzură comune între PSD și AUR.
Libertatea a discutat cu experți politici, printre care Cristian Pîrvulescu și Radu Magdin, și cu europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, în timp ce eurodeputații PSD au refuzat să comenteze subiectul.
Contextul și evoluția crizei politice
Analistul Cristian Pîrvulescu consideră că actuala criză este parte a unei dinamici ce se întinde de peste două decenii, începută după guvernarea lui Adrian Năstase. El explică că, înainte de 2001, premierul era egal în drepturi cu ceilalți miniștri, însă modificările aduse atunci au transformat instituția prim-ministrului într-o poziție cu puteri decizionale considerabil sporite, instigând o tensiune persistentă între coalițiile politice și modul de funcționare al guvernului.
„Această criză guvernamentală generează o criză constituțională și de regim, cu instabilitate politică recurentă, marcând căderea frecventă a guvernelor din 2004 până astăzi”, a declarat Pîrvulescu.
Motivul fundamental al crizei ține de dorința liderilor partidelor politice de a deține control absolut, evitând coalițiile și încercând să elimine competiția politică. Pîrvulescu subliniază că schimbarea regulilor legale referitoare la funcționarea coalițiilor este esențială pentru a depăși această stare de conflict perpetuu.
Paralele cu crizele politice din trecut
Referindu-se la precedentul crizei politice din decembrie 1999, când conflictul dintre președintele Emil Constantinescu și premierul Radu Vasile a dus la demisia premierului înlocuit de Mugur Isărescu, Pîrvulescu notează că astfel de situații au caracteristici unice, însă subliniază că „criza politică va dura veșnic”, în lipsa unei reforme profunde.
Formarea și tensiunile din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR
Coaliția de guvernare s-a constituit la 23 iunie 2025, cu Ilie Bolojan în funcția de premier. Relațiile dintre liderii PNL și PSD s-au deteriorat rapid, în special după ce PSD a criticat pachetele fiscale promovate de Guvern, considerând că PNL nu ține cont de doleanțele lor. Un punct sensibil a fost decizia din 7 iulie 2025 privind plata contribuției la sănătate (CASS) de 10% pentru mamele în concediu pentru creșterea copilului și pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei.
Ultimul episod al crizei este moțiunea de cenzură în care PSD s-a aliat cu AUR, partid acuzat de extremism, fapt ce a declanșat reacții critice puternice, inclusiv din partea lui Cristian Pîrvulescu, care a afirmat că PSD a legitimării fascismul prin această alianță. El a adăugat întrebarea retorică: „Cum vor explica această situație în Parlamentul European?”.
