Zona metropolitană Cluj-Napoca, alcătuită din municipiul propriu-zis și 18 comune limitrofe, cu o populație ce depășește 420.000 de locuitori, este expusă în viitorul apropiat unui risc "foarte ridicat" legat de valurile de căldură, conform unei analize științifice detaliate realizate în cadrul proiectului european CLIMAAX.
Studiul arată că, pe lângă pericolul crescut al caniculelor extreme, inundațiile cauzate de ploile abundente de vară vor amenința din ce în ce mai mult atât orașul Cluj-Napoca, cât și comunele din jur. Aceste previziuni au fost stabilite pe baza unor date meteorologice și hidrologice naționale, cu o precizie remarcabilă: până la un kilometru pentru temperaturi și aproximativ doi metri pentru estimările privind inundațiile.
Raportul evidențiază faptul că riscul valurilor de căldură în Cluj-Napoca evoluează mai rapid decât indicau modelele climatice regionale anterioare. În plus, rețeaua de canalizare a orașului se dovedește insuficientă în fața ploilor tot mai intense, iar unele comune limitrofe prezintă nivele de expunere la căldură extremă comparabile cu cele din zonele urbane dense.
Proiectul a fost dezvoltat prin colaborarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Universității „Babeș-Bolyai” – Facultatea de Geografie, și Austrian Institute of Technology. Rezultatele acestei cercetări vor constitui fundamentul pentru actualizarea strategiilor locale de adaptare la schimbările climatice.
În faza următoare, proiectul se va concentra pe gestionarea riscurilor climatice și propunerea unor măsuri concrete pentru adaptarea planificării urbane la noile realități, măsuri care vor fi integrate și în viitorul Plan de Management al Apelor Pluviale din Cluj-Napoca, obligativitate legislativă până în 2027.
Insula de căldură urbană și expunerea zonelor limitrofe
Cercetările arată că efectul de „insulă de căldură urbană” este evident în zonele joase din Cluj-Napoca, acolo unde asfaltul și clădirile dense contribuie la creșterea temperaturilor. Cu toate acestea, unele zone rurale dezvoltate recent din comunele apropiate orașului înregistrează expuneri la temperaturi extreme similare sau chiar mai mari decât anumite cartiere urbane.
Profesorul universitar dr. Adina Eliza Croitoru, coordonatoarea cercetării la Universitatea Babeș-Bolyai, precizează că zonele situate pe altitudini mai ridicate sau pe dealuri rămân relativ protejate de aceste fenomene, spre deosebire de cartierele noi din zonele joase.
Imaginile satelitare din perioada 2021-2023, obținute cu ajutorul Landsat, au permis identificarea „punctelor fierbinți” din cadrul insulei de căldură, adică acele suprafețe unde temperatura este cu mult mai ridicată, cum ar fi asfaltul și acoperișurile, în contrast cu spațiile verzi.
Datorită acestei abordări, a fost realizată prima hartă climatică la nivel de cartier pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca, oferind o rezoluție detaliată de 1 km pentru oraș și aproximativ 2 metri pentru zonele afectate de inundații, o premieră în România.
