Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a declarat recent că pentru modernizarea infrastructurii capitalei – atât la nivel rutier, cât și pentru rețeaua de termoficare – va fi nevoie de un interval de aproximativ cinci sau șase ani. Această perioadă este necesară pentru a realiza lucrările care au fost amânate timp îndelungat și pentru a valorifica finanțările europene atrase.
În cursul anului 2026, Primăria Municipiului București a demarat și deblocat numeroase șantiere, majoritatea concentrate pe reabilitarea infrastructurii rutiere și a sistemului de termoficare. Edilul a solicitat răbdarea și înțelegerea cetățenilor în privința disconfortului generat de aceste lucrări, subliniind că alternativa ar fi fost nerealizarea intervențiilor și pierderea fondurilor europene.
„Am nevoie de cinci, chiar șase ani să pun orașul la punct din punct de vedere al infrastructurii”, a afirmat Ciprian Ciucu, adăugând că, după acest interval, administrația va începe implementarea unor proiecte de regenerare urbană axate pe creșterea suprafeței spațiilor verzi, îmbunătățirea curățeniei, întreținerea clădirilor și dezvoltarea spațiilor publice pentru un confort sporit al locuitorilor.
Inspirație din marile metropole europene
Primăria Capitalei a pus în lumină, drept modele de urmat, orașe europene precum Copenhaga, Paris, Madrid, Viena, Londra, Berlin sau Dortmund. Aceste capitale au trecut și ele prin ample perioade de reconstrucție și reformare urbană, perioade în care locuitorii au conviețuit cu șantiere, zgomot și restricții de trafic.
Reprezentanții PMB au subliniat că aceste transformări nu s-au realizat rapid, ci printr-un proces îndelungat, dar cu efecte benefice pe termen lung, ridicând aceste orașe în topuri mondiale privind calitatea vieții, spațiile verzi și mobilitatea urbană.
Copenhaga, exemplu european de succes, a trecut de la un oraș dominat de traficul auto și poluarea portuară în anii ’60, la un oraș cu sute de kilometri de piste pentru biciclete, extensii impresionante ale rețelei de metrou și regenerare a zonelor portuare. Astăzi, capitala Danemarcei este recunoscută ca una dintre cele mai prietenoase pentru pietoni și bicicliști.
Parisul a susținut în ultimele două decenii numeroase proiecte majore, cum ar fi extinderea subterană a metroului, reabilitarea bulevardelor, crearea de promenade pe malurile Senei și extinderea pistelor de biciclete, însoțite de plantări masive de arbori.
Madridul a realizat un proiect spectaculos între 2003 și 2015, îngropând autostrada urbană M-30 și transformând suprafața de deasupra în peste 120 de hectare de spații verzi, poduri pietonale și piste pentru biciclete.
De asemenea, Viena s-a impus ca un model datorită investițiilor constante în infrastructură, rețeaua de transport și locuințe moderne, dar și în creșterea suprafețelor verzi, poziționându-se în topul orașelor cu cea mai bună calitate a vieții, începând din anii ’90.
Berlin a fost un alt exemplu important, cu aproape trei decenii dedicate investițiilor majore și lucrărilor continue pentru transformarea dintr-un oraș aflat în reconstrucție într-o metropolă modernă, cu numeroase spații verzi și facilități urbane îmbunătățite.
Astfel, administrația Capitalei dorește să demonstreze că Bucureștiul poate urma aceeași traiectorie de dezvoltare și modernizare, oferind un mediu urban mai sănătos, sigur și prietenos pentru locuitori în următorii ani.
