Joi, 13 august 2026, centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită pe termen nedeterminat din cauza secetei care a scăzut drastic nivelul Dunării, afectând aprovizionarea cu apă pentru răcirea reactorului. Reactorul 2 a fost deconectat de la Sistemul Energetic Național, în timp ce Unitatea 1 fusese oprită anterior, la finalul lunii iulie.
Limitările hidrologice au impus această decizie, deoarece fluviul nu mai asigură debitul necesar pentru răcirea în condiții de siguranță a instalațiilor nucleare. Autoritățile au încercat măsuri urgente, precum dislocarea unei stânci și scufundarea unor barje pentru a devia un volum mai mare de apă către centrală, însă eforturile nu au fost suficiente.
Având în vedere prognozele meteorologice care anunță în continuare deficit de precipitații, repornirea reactorului 2 va întârzia cel puțin zece zile, urmând o perioadă suplimentară de una-două zile pentru revenirea integră a centralei în sistemul energetic național.
În acest context, energia fotovoltaică a devenit principala sursă de energie în România, acoperind aproape 50% din producția totală la momentul prânzului, cu o aport de 2.565 MW. Pe locul al doilea s-au situat hidrocarburile, cu 980 MW, reprezentând 18,6% din total. Consumul național de electricitate era de 4.656 MW, iar producția depășea cererea la 5.187 MW, România exportând astfel peste 500 MW.
În total, 68,2% din producția energetică provenea din surse regenerabile, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în mixul energetic al țării.
Impact asupra consumatorilor și provocări ale sistemului energetic
Centrala nucleară de la Cernavodă contribuia în mod obișnuit cu circa 20% din totalul producției de energie electrică a României, o pondere esențială în special în perioadele caniculare, când consumul crește semnificativ. În absența acestei surse interne, România a început să depindă mai mult de importuri pentru a asigura stabilitatea rețelei.
Deși specialiștii avertizează asupra unor săptămâni dificile la nivel european, autoritățile române au garantat că populația nu va fi afectată. Serviciile esențiale - spitalele, poliția, instituțiile de stat și producătorii de medicamente - vor avea prioritate în alimentare. În cel mai pesimist scenariu, ce este considerat puțin probabil, se va recurge la restricții în consumul industrial major.
Critici privind gestionarea sectorului energetic
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a exprimat o critică fermă la adresa modului în care s-a administrat sectorul energetic în ultimii ani. El a subliniat că dependența de importuri a României, amplificată de secetă, este rodul unei serii de decizii eronate, al instabilității din conducerea ministerială și al lipsei unei viziuni strategice pe termen lung.
Rămâne de văzut care vor fi costurile pe care statul va trebui să le suporte pentru energia importată și ce măsuri viitoare se vor adopta pentru modernizarea infrastructurii, astfel încât România să poată preveni situații asemănătoare în anii următori.
