Astăzi, 16 iulie, Curtea Constituţională a României, condusă de președinta Simina Tănăsescu, examinează sesizarea depusă de prim-ministrul Ilie Bolojan. Aceasta vizează contestarea hotărârii Curții de Apel București (CAB) prin care Guvernul este obligat să plătească magistraţilor restanțe salariale în valoare de 4,8 miliarde lei, reprezentând sume câştigate în instanţă și penalităţi aferente.
Sesiunea de judecată a început la ora 10:00 și are la bază un proces deschis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea. Pe 30 martie, ÎCCJ a înaintat o acțiune la CAB prin care a cerut obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să achite aceste restanțe salariale, susținând că au fost nesocotite cererile de includere integrală a sumelor în bugetul pe anul 2026, precum și solicitările ulterioare de rectificare bugetară.
Lia Savonea a subliniat că Guvernul a refuzat să includă în bugetul anului viitor întreaga sumă solicitată și a diminuat necesarul comunicat de ÎCCJ, deși obligația de plată este certă și exigibilă.
Pe 5 mai, CAB a decis în favoarea Înaltei Curți, însă la începutul lunii iulie, Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituţională, invocând un conflict juridic între Puterea Executivă și Puterea Judecătorească. Premierul a declarat că instanța de judecată a depășit competențele sale, substituindu-se atribuțiilor Guvernului și Parlamentului în materie bugetară și financiară – domenii care, potrivit Constituției, țin de puterea executivă și legislativă.
Componența și rolul Curții Constituționale în această speță
Curtea Constituţională este formată din nouă judecători cu mandate de 9 ani, care nu sunt reînnoibili. Trei sunt desemnați de Camera Deputaților, trei de Senat, iar trei de președintele României. Numirile sunt influențate semnificativ de partidele politice aflate la putere. În prezent, patru judecători provin din rândul PSD, patru sunt susținuți de PNL împreună cu Administrația Prezidențială, iar unul este numit de UDMR.
Președinta Curții este Simina Tănăsescu, numită în 2019. Restul judecătorilor includ personalități desemnate între 2019 și 2025, fiind reprezentate echilibrat principalele formațiuni politice. Conform statutului, judecătorii Curţii constituţionale beneficiază de imunitate integrală pentru opiniile și voturile exprimate, iar procedurile penale împotriva lor pot fi inițiate doar cu aprobarea organului care i-a numit sau a președintelui României.
Decizia CCR din această zi va avea un impact major asupra finanțării sistemului judiciar și asupra echilibrului constituțional între puterile statului în ceea ce privește gestionarea bugetului public.
